Update articol:

Pascu, APAPR: Contribuţia la Pilonul II de pensii trebuie majorată de la 4,75% la 6% până în 2031

Pascu, APAPR: Contribuţia la Pilonul II de pensii trebuie majorată de la 4,75% la 6% până în 2031
 - poza 1
Majorarea graduală a contribuţiei la Pilonul II de pensii, de la 4,75% la 6% până în 2031, reprezintă una dintre măsurile esenţiale pentru creşterea veniturilor viitorilor pensionari, susţine preşedintele Asociaţiei pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR), Cristian Pascu, la cea de-a XII-a Conferinţă Internaţională a Institutului de Studii Financiare (ISF).

Potrivit acestuia, contribuţia la Pilonul II ar fi trebuit să ajungă la 6% încă din 2016, conform legii iniţiale, iar majorarea acesteia este deja asumată de România prin Planul Bugetar-Structural Naţional pe Termen Mediu 2025-2031, agreat de Guvern cu Comisia Europeană, conform Agerpres.

În acest context, preşedintele APAPR a susţinut necesitatea unei creşteri graduale a contribuţiei, cu 0,25 – 0,50 puncte procentuale anual în perioada 2028-2031, pentru o implementare sustenabilă din punct de vedere bugetar.

Cristian Pascu a subliniat că, pe lângă reducerea deficitului bugetar, sunt necesare reforme structurale şi măsuri pentru consolidarea veniturilor viitorilor pensionari. Totodată, acesta a evidenţiat importanţa protejării Pilonului II, în condiţiile în care contribuţiile reprezintă proprietatea individuală a participanţilor, iar stabilitatea regulilor este esenţială pentru încrederea în sistem şi economisirea pe termen lung.

În ceea ce priveşte evoluţia sistemului de pensii private, preşedintele APAPR a arătat că Pilonul II a ajuns la 8,5 milioane de participanţi şi active nete de 237 de miliarde de lei, în timp ce Pilonul III numără 1,15 milioane de participanţi şi active nete de 8,9 miliarde de lei.

De asemenea, fondurile de pensii administrate privat au generat un câştig net de 95,5 miliarde de lei pentru participanţi în cei 18 ani de funcţionare, în condiţiile unui randament mediu anual de 8,5%, comparativ cu o inflaţie medie anuală de 4,8%.

Totodată, Pilonul II a efectuat plăţi în valoare de 8,5 miliarde de lei către aproximativ 365.000 de beneficiari şi moştenitori, reprezentând pentru milioane de români principala sau chiar singura formă de acumulare financiară pe termen lung, potrivit datelor prezentate de reprezentantul APAPR.

O altă măsură considerată esenţială pentru valorificarea potenţialului sistemului de pensii private vizează revigorarea Pilonului III, prin actualizarea deductibilităţii fiscale.

Astfel, plafonul de deductibilitate fiscală de 400 de euro anual pentru contribuţiile individuale şi 400 de euro anual pentru contribuţiile angajatorilor a rămas neschimbat de aproape 18 ani, perioadă în care salariul mediu pe economie a crescut de peste cinci ori, diminuând semnificativ relevanţa economică a stimulentului fiscal.

În acest sens, Cristian Pascu a evidenţiat necesitatea majorării substanţiale a plafonului, în condiţiile în care o propunere legislativă vizează creşterea acestuia la 1.200 de euro anual. O variantă mai ambiţioasă ar fi raportarea deductibilităţii la echivalentul a trei-patru salarii minime brute anual.

Preşedintele APAPR a subliniat şi importanţa încurajării angajatorilor să contribuie la economisirea pentru pensie, prin beneficii extrasalariale, astfel încât Pilonul III să devină o componentă mai importantă a economisirii voluntare şi a diversificării veniturilor la pensionare.

Referitor la rolul fondurilor de pensii private în economie, Cristian Pascu a arătat că aproximativ 95% din activele acestora sunt investite în România, iar capitalul acumulat reprezintă circa 12% din Produsul Intern Brut (PIB).

Totodată, fondurile de pensii deţin aproximativ 10% din datoria publică a României şi reprezintă al doilea cel mai mare cumpărător de titluri de stat, cu 27% din totalul achiziţiilor, potrivit datelor prezentate de preşedintele APAPR.

În acelaşi timp, acestea deţin între 45% şi 50% din acţiunile liber tranzacţionabile (free-float) de la Bursa de Valori Bucureşti (BVB) şi peste 10% din capitalizarea totală a pieţei, având un rol important în finanţarea companiilor româneşti, susţinerea listărilor şi asigurarea lichidităţii pieţei de capital.

În perspectiva anului 2030, fondurile de pensii private ar putea deveni o sursă tot mai importantă de capital autohton pentru finanţarea economiei, inclusiv a investiţiilor în infrastructură, energie, tranziţie verde şi digitalizare.

Potrivit preşedintelui APAPR, dezvoltarea sistemului de pensii private poate contribui atât la creşterea veniturilor viitorilor pensionari, cât şi la finanţarea pe termen lung a economiei româneşti, prin consolidarea economisirii, stimularea investiţiilor şi dezvoltarea pieţei de capital.

Pentru valorificarea acestui potenţial sunt necesare predictibilitate legislativă, consolidarea Pilonului II, stimularea Pilonului III şi un tratament fiscal adecvat economisirii pe termen lung, se mai precizează în comunicat.

Cristian Pascu a susţinut aceste idei în cadrul celei de-a XII-a Conferinţe Internaţionale a ISF, organizată sub tema “Pieţele financiare 2030 – Investiţii, tehnologie şi competenţe pentru o nouă economie”.