Update articol:
INTERVIU DANIEL BUDA (PARTEA II)

„Perspectiva exploatării gazelor din Marea Neagră poate revitaliza industria îngrășămintelor chimice din România”

*Prin investiții masive în industria îngrășămintelor, România poate deveni astfel mai puțin dependentă de importurile de îngrășăminte.

*România înregistrează un grad de absorbție efectivă de 48% din fondurile europene pentru agricultură și dezvoltare rurală.

*Un pas important pentru o agricultură performantă în România, la standarde europene, o reprezintă digitalizarea economiei rurale.

Interviu Daniel Buda, europarlamentar PNL

 

Reporter: Ce ne puteţi spune despre agricultura digitală, în contextul dezvoltării Inteligenţei Artificiale?

Daniel Buda: Tehnologiile digitale pot ajuta fermierii europeni să ofere alimente sigure, produse prin metode prietenoase cu mediul și de calitate. Aceste tehnologii nu numai că îi ajută pe fermieri să „producă mai mult cu mai puține resurse”, dar pot contribui și la combaterea schimbărilor climatice. Tehnologiile noi, precum internetul obiectelor, inteligența artificială, robotica și volumele mari de date, pot duce la inovații fără precedent în agricultură. De asemenea, apariția și adoptarea tehnologiilor pot stimula crearea de noi modele de afaceri bazate pe date produse de diferite tehnologii.
Transformarea digitală este luată în considerare în toate propunerile la nivelul instituțiilor europene, de la transporturi, energie și agricultură la asistență medicală și cultură. Pentru a consolida această abordare, s-a propus sporirea investițiilor în inteligența artificială. Sunt prevăzute 2,5 miliarde EUR pentru favorizarea răspândirii inteligenței artificiale în întreaga economie și societate europeană. Acest buget se bazează pe abordarea europeană privind inteligența artificială, prezentată la 25 aprilie 2018: scopul este stimularea investițiilor pentru valorificarea la maximum a inteligenței artificiale, ținându-se cont în același timp de transformările socioeconomice pe care le cauzează aceasta și asigurându-se un cadru etic și juridic adecvat.

Reporter: S-a tot spus că, prin exploatarea gazelor din Marea Neagra, România poate reporni industria de îngrăşăminte chimice din România. Ar fi acest lucru o şansă pentru agricultura din România?

Daniel Buda: România s-a confruntat cu un declin al industriei de îngrășăminte chimice agricole. Acum aproximativ 30 de ani, în România funcționau 11 combinate de îngrășăminte chimice care produceau aproximativ 2,5 milioane de tone pe an, dintre care aproape jumătate erau exportate. La momentul actual, mai sunt în funcțiune doar două combinate care consumă mai mult decât produc, iar România a ajuns astfel importator de îngrășăminte. Perspectiva exploatării gazelor din Marea Neagră poate revitaliza industria îngrășămintelor chimice. Prin investiții masive în industria îngrășămintelor, România poate deveni astfel mai puțin dependentă de importurile de îngrășăminte.

Cum stă țară noastră la accesarea fondurilor UE pentru agricultură?

Daniel Buda:  România înregistrează un grad de absorbție efectivă de 48% din fondurile europene pentru agricultură și dezvoltare rurală. Putem aprecia gradul de absorbție a fondurilor europene din sectorul agricol ca fiind unul bun dacă comparăm cu gradul de absorbție din alte sectoare din România. Însă, dacă ne raportăm la țări precum Polonia, o țară fruntașă în clasamentele europene privind absorbția fondurilor, atunci gradul de absorbție a fondurilor europene în sectorul agricol din România este unul rușinos, cu atât mai mult cu cât exercițiul financiar actual a început în 2014. De asemenea, date fiind complexitatea problemelor semnalate de fermieri și anvergura problemelor din agricultură, consider că autoritățile române trebuiau să dea dovadă de o capacitate administrativă consolidată în vederea creșterii gradului de absorbție a fondurilor europene, mai ales în domenii cheie cum este agricultura.

Ce investiții în agricultură pot fi finanțate prin Fondul european pentru investiții strategice?

Daniel Buda: Fondul european pentru investiții strategice (FEIS) este elementul central al planului de investiții pentru Europa. Prin intermediul FEIS, se urmărește să se remedieze lipsa de încredere și de investiții indusă de criza economică și financiară și să se utilizeze lichiditățile instituțiilor financiare, ale întreprinderilor și ale persoanelor fizice în condițiile în care resursele publice sunt limitate.
Comisia lucrează împreună cu partenerul său strategic, Grupul Băncii Europene de Investiții (BEI). FEIS sprijină investițiile strategice în domenii-cheie precum infrastructura, eficiența energetică și energia din surse regenerabile, cercetarea și inovarea, mediul, agricultura, tehnologia digitală, educația, sănătatea și proiectele sociale.
Părțile interesate din agricultură, atât din sectorul public, cât și privat, pot beneficia de oportunitățile oferite în cadrul Planului de investiții, prin obținerea unei finanțări din Fondul european pentru investiții strategice (FEIS), prin înregistrarea unui proiect în Portalul european pentru proiecte de investiții (PEPI). Un exemplu de proiect finanțat din FEIS este Întreprinderea de produse lactate „Les Maitres Laitiers du Cotentin” (Franța) care urmărește: diversificarea produselor, optimizarea costurilor de producție, creșterea capacității și majorarea ponderii produselor cu perioadă de valabilitate mai lungă, inclusiv opțiuni pentru contrabalansarea variațiilor pe termen scurt dintre oferta de lapte proaspăt și cererea de produse lactate proaspete în cadrul piețelor locale.

Care este, din punctul dvs de vedere, cea mai buna formulă de asociere în agricultură?

Daniel Buda:  Încă din primul an de mandat ca europarlamentar, am lansat campania „Asociază-te! Doar așa vei deveni mai puternic!”, având deja o tradiție de cinci ani. Prin această campanie, am încurajat fermierii în demersurile de a se asocia în diferite forme asociative, cu scopul de a atrage mai multe fonduri europene și de a obține accesul mai facil pe piețele de desfacere. În România sunt 3.756.000 de ferme mici (cu valoare standard sub 8000 euro), care reprezintă 96,7% din totalul exploataţiilor agricole. Participarea la formele asociative în ţara noastră este însă foarte scăzută, sub 1% din fermierii români făcând parte din forme asociative. Spre comparaţie, în UE media de organizare este de 34%.
În România, legea prevede mai multe forme de asociere: asociații de producători, înființate conform Ordonanței 26/2000, în special cu scop de reprezentare, cooperative agricole, desfășoară activități economice în baza Legii 566/2004, societăți agricole, conform Legii 36/1991, casele de ajutor reciproc, fondurile mutuale de asigurări, reglementate prin OUG 64/2013, camere agricole, obști, composesorate. Fiecare dintre aceste forme de asociere are avantajele general valabile pentru toate tipurile de asociere, dar și anumite particularități. Încurajez fermierii să se asocieze în oricare dintre aceste forme legale, în funcție de nevoile sale. Asocierea într-o formă de cooperare agricolă modernă prezintă multiple beneficii. Avantajele economice nu sunt puține, fermierii având posibilitatea să acceseze mai ușor fondurile europene, să negocieze un preț mai bun al produselor, să-și extindă producția, având acces la informație, inovație, la proiecte de colaborare în vederea înființării de noi ferme și dezvoltarea celor existente. Avantajele sociale ale asocierii derivă din creșterea capitalului social, se consolidează sentimentul de apartenență la comunitate, se creează lideri în agricultură care reprezintă intereselor fermierilor.

Reporter: Care este viitorul agriculturii în ţara noastră?

Daniel Buda: Sectorul agricol are nevoie de o reformă care să țină seama de dificultățile anterioare întâmpinate de fermieri. În același timp, acesta trebuie să se adapteze noilor realități sociale și economice care să permită o viața mai bună pentru fermieri, dar și creșterea capacității acestora de a produce hrană ieftină și la prețuri accesibile pentru populație. Un pas important pentru o agricultură performantă în România, la standarde europene, o reprezintă digitalizarea economiei rurale. România este o țară ce poate să producă hrană pentru 80 de milioane de oameni, însă în mare măsură agricultura românească este una de subzistență. Încă se face agricultură la noi cu sapa, cu plugul tras de cai și cu secera și coasa. Desigur, în urma plăților agricole asigurate de Uniunea Europeană, lucrurile au mai avansat, realizându-se investiții importante în ferme. Cu toate acestea, suntem departe de tehnologizare și digitalizare
Avem de-a face cu un decalaj uriaș între fermierul român și fermierul european, existând o întârziere tehnologică evidentă. Cu toate acestea, IT-ul este domeniu extrem de bine dezvoltat în România care nu doar că oferă resursă umană supercalificată, ci și produce pentru România plus valoare. Drept urmare, prin politici guvernamentale, am putea să coroborăm cele două domenii și să recuperăm decalajul. Aici însă e necesară o voință la nivel guvernamental.

 

 

„România poate să producă hrană pentru 80 de milioane de oameni, însă, în mare măsură, agricultura românească este una de subzistență”