Update articol:

România se află printre ţările care au reuşit să aibă creşterea economică însoţită de scăderea emisiilor de CO2

decuplare Sursa: https://ourworldindata.org/co2/country/romania
  • Singapore, România și Irlanda au atât o creștere economică extrem de rapidă, cât și reduceri mari ale emisiilor de CO2, potrivit Breakthrough Institute.

România se află printre ţările care au reuşit să aibă creşterea economică însoţită de scăderea emisiilor de CO2. Potrivit unui articol al Breakthrough Institute, din 2005, 32 de țări cu o populație de cel puțin un milion de oameni au decuplat absolut emisiile de creșterea economică, atât pentru emisiile terestre (cele din interiorul granițelor naționale), cât și pentru emisiile de consum (emisiile încorporate în bunurile consumate într-o țară). Aceasta include Statele Unite, Japonia, Mexic, Germania, Regatul Unit, Franța, Spania, Polonia, România, Olanda, Belgia, Portugalia, Suedia, Ungaria, Belarus, Austria, Bulgaria, El Salvador, Singapore, Danemarca, Finlanda, Slovacia, Norvegia, Irlanda, Noua Zeelandă, Croația, Jamaica, Lituania, Slovenia, Letonia, Estonia și Cipru.

Breakthrough Institute: Din 2005, 32 de țări, printre care şi România, au decuplat creșterea economică de creşterea emisiilor de CO2

Şi din datele Our World In Data reiese că România a reuşit să îşi reducă emisiile de carbon şi în acelaşi timp a avut creştere economică.

Unii sceptici vor spune că România are o creştere economică nesustenabilă, fiind bazată pe consum, alţii vor spune că emisiile de CO2 au scăzut din cauza distrugerii industriei din ţara noastră. Toate acestea pot fi adevărate, dar şi această decuplare este foarte importantă, în condiţiile în care, la nivel internaţional, tot ni se spune că suntem ţara codaşă a Pactului verde al UE.

Dar aceste cifre arată fără echivoc că România este una din cele mai bine poziţionate ţări din Europa Centrală de Est în combaterea schimbărilor climatice, fără ca acest lucru să însemne că nu mai avem lucruri de făcut, ci dimpotrivă.

În plus, România își propune să aibă o pondere de 30,7% din consumul intern de energie în 2030 provenit din resurse regenerabile, potrivit angajamentelor asumate și transmise către UE, citate de Deloitte România. Este cea mai ambițioasă țintă din toată Europa Centrală și de Est, potrivit unei comparații între documentele asumate de statele membre.

Potrivit Strategiei energetice a României 2019-2030, cu perspectiva anului 2050, România își redusese în 2015 emisiile de gaze cu efect de seră (GES) cu 54% față de 1990, mult peste nivelul mediu de 20% stabilit ca țintă UE28 pentru 2020 și ținta de 40% pentru 2030. Scăderea este, în primul, rând rezultatul unui proces amplu și dificil de transformare a sectorului industrial, ce poate fi considerat în bună măsură încheiat, conform oficialilor Ministerului Energiei.

Strategia energetică a României 2019-2030, cu perspectiva anului 2050  precizează: “Industria rămâne principalul motor de creștere economică sustenabilă pentru România și are premise foarte bune de dezvoltare în deceniile următoare, în special în producția de mașini, utilaje și echipamente, cu valoare adăugată tot mai ridicată. Pe termen scurt, creșterea eficienței energetice și scăderii emisiilor de GES nu vor mai progresa la fel de substanțial. Scăderea emisiilor de GES va avea loc într-un ritm mult mai lent decât cel din ultimii 25 de ani, fiind rezultatul concertat a mici îmbunătățiri în toate sectoarele de activitate. Un rol primordial îl vor avea însă eficientizarea consumului de energie și creșterea ponderii energiilor curate în mixul energetic.

Pentru 2030, rezultatele modelării indică o scădere suplimentară a emisiilor totale de GES cu 6-9%, până la 60-63% față de 1990. În valoare absolută, emisiile anuale se vor reduce de la 116 mil. tCO2 echivalent în 2015 la 94-102 mil. tCO2echivalent în 2030. Vor contribui atât sectoarele cuprinse în sistemul ETS, cât și activitățile non-ETS.

Emisiile de GES cuprinse în sistemul ETS s-au redus în România cu 43% în perioada 2005-2015, de la 75 la 43 mil t CO2 echivalent. Ținta medie UE28 pentru 2030 de reducere a emisiilor ETS este de 43% față de situația din 2005, nivel atins deja de România.

Bineînțeles, prin participarea la sistemul ETS, România va continua să reducă emisiile de GES aferente – cel mai probabil la un nivel cuprins între 30 și 35 mil t CO2 echivalent, în funcție de evoluția mixului energetic. În situația în care prețul certificatelor de emisii ETS rămâne însă, la nivel european, la o valoare mai scăzută decât este necesar pentru atingerea țintelor de decarbonare, emisiile de GES cuprinse în sistemul ETS vor fi mai ridicate. Nu există și nu sunt necesare ținte naționale pentru emisiile de GES acoperite de schema ETS.

Pentru emisiile de GES non-ETS, CE a propus pentru România o țintă de reducere cu 2% în 2030 față de nivelul din 2005, în timp ce media pentru UE28 este o reducere de 35%. Această țintă este echitabilă și ține cont de necesarul României de a crește consumul de energie în tandem cu creșterea economică, în special în anumite sectoare non-ETS precum transporturile și încălzirea locuințelor.

Pe scurt, România contribuie echitabil la procesul de decarbonare al UE28, cu o reducere de cel puțin 60% a emisiilor de GES totale în 2030 față de 1990, în toate scenariile analizate. La nivel european, reducerea medie de 60% urmează a fi ținta intermediară pentru anul 2040″.

UE, responsabilă de 10 % din emisiile de gaze cu efect de seră pe plan mondial, este un lider la nivel global în ceea ce privește tranziția la o economie cu zero emisii nete de gaze cu efect de seră. Încă din 2009, UE și-a stabilit obiectivul de reducere a emisiilor cu 80-95 % până în 2050. În ultimele decenii, europenii au reușit să decupleze cu succes creșterea economică din Europa de emisiile de gaze cu efect de seră. După punctul culminant al emisiilor de gaze cu efect de seră în UE înregistrat în 1979, eficiența energetică, politicile privind utilizarea altor carburanți și pătrunderea surselor regenerabile de energie au redus emisiile în mod considerabil. În consecință, între 1990 și 2016, consumul de energie s-a diminuat cu aproape 2 %, emisiile de gaze cu efect de seră au scăzut cu 22 %, în timp ce PIB-ul a crescut cu 54 %.

România, ca și ceilalți membri UE, trebuie să atingă neutralitatea climatică până în 2050 și să reducă emisiile cu efect de seră cu 55% până în 2030. 

BVBStiri BVB

Sphera Franchise Group (SFG) (18/05/2021)

Tranzactii management - art. 19 Reg. (UE) 596/2014

IAR SA Brasov (IARV) (18/05/2021)

Convocare AGAO 21.06.2021

BRK Argint Turbo Short 28.5 (BKSLVTS2) (18/05/2021)

Tranzactionare valoare rascumparare in piata RVSP pe 18 si 19 Mai 2021

EB WTI INDEX 0,10 (EBWTI1) (18/05/2021)

Notificare Erste Group Bank AG - ajustare parametri produs structurat