Update articol:

Interviu Traian Băsescu: România riscă să piardă 40% din capacitatea de generare a energiei electrice ca urmare a programului de decarbonizare prevăzut de Green Deal, cele mai afectate fiind CE Oltenia și Hunedoara 

Sursa foto: Facebook

* România trebuie să ia toate măsurile pentru a asigura salvarea Complexului Energetic Oltenia și redirecționarea fondurilor din Fondul de Tranziție Justă (FTJ) către tranziția energetică.

* În România, gazul natural ar putea contribui la facilitarea tranziției către o economie decarbonizată. Fără investiții în proiecte de gaz, România și alte state membre s-ar vedea în imposibilitatea respectării noilor ținte europene privind emisiile de carbon.

* Energia nucleară ar trebui să fie tratată serios, ținând cont de un înalt standard de securitate nucleară 

* România este obligată să favorizeze dezvoltarea producției energetice eoliene.

* Pactul Ecologic ar putea fi de folos în regiunea Marii Negre, iar România trebuie să speculeze această oportunitate

* Pactul Ecologic va însemna recalificarea, pierderea locurilor de muncă, nevoia de investiții, adaptarea la schimbări climatice, evitarea măririi costurilor energiei, stoparea eroziunii maritime și a căldurii care va declanșa epidemii de boli cardiace și pulmonare, noi valuri de imigranți climatici.

* Pactul Ecologic nu poate fi o revoluție în condițiile în care Europa are ambiții în toate domeniile, inclusiv militare și spațiale.

 

Interviu cu Traian Băsescu, europarlamentar PMP şi fost președinte al României între 2004 și 2014

 

Stimate domnule Traian Băsescu, care este opinia dumneavoastră cu privire la Pactul Ecologic European?

Traian Băsescu:  În acest moment, Pactul Ecologic este un discurs mobilizator care va deveni credibil când va fi însoțit de mai multe măsuri specifice, care să țină cont de diversitatea economiilor statelor membre. Este clar că tehnologia, economia și politica socială nu au întotdeauna aceleași obiective. Pentru ca acest Pact sa fie un succes, avem nevoie de un echilibru rezonabil.

În același timp, problema este aceea că UE și-a stabilit mult prea multe priorități. Vor fi fonduri alocate în domeniul apărării și în același timp, Europa se confruntă cu creșterea temperaturilor și problema migrației. Lista meniului este lungă și variată și trebuie să stabilim în mod lucid prioritățile.

Pactul Ecologic nu privește doar un stat membru al UE, ci 27 de state precum și aproximativ 120 de state partenere cu care UE întreține relații de cooperare si comerț internațional. În acest context, România trebuie să aibă capacitatea politică și diplomatică de a propune o politică realistă care sa ne ajute să obținem sprijin financiar maxim de la UE. Succesul Pactului Ecologic depinde de capacitatea factorilor de decizie de a materializa favorabil interdependența dintre noi. Dacă vom înțelege bine această interdependență precum și nevoia de a respecta specificitatea statelor membre ale UE, Pactul Ecologic o să fie benefic și să stimuleze într-adevăr economia și bunăstarea socială. Încercarea noastră de a elimina dependența de combustibili fosili va necesita timp și politici integrate, coerente și verificate în mod sistematic. Este un proiect colosal care ar putea schimba nu numai economia noastră dar și modul nostru de viață. 

Comisia Europeană, va trebui să vină cu propuneri fezabile în ceea ce privește Pactul Ecologic. Le așteptăm în acest an și vor continua să apară până în vara anului 2021. Doar în momentul în care vom primi clarificări asupra acestui Pact și vom analiza impactul acestuia asupra economiei noastre, vom vedea dacă UE va continua să rămână unită sau va număra 2 sau 3 state mai puțin decât astăzi.

Care sunt, in opinia dumneavoastră, masurile imediate pentru a contracara schimbările climatice în Europa, respectiv Romania?

Încercarea noastră de a elimina dependența de combustibili fosili va necesita timp și politici integrate, coerente și verificate în mod sistematic.

Traian Băsescu: Uniunea Europeană înțelege sa mobilizeze 1000 miliarde de euro în 10 ani pentru acest Pact Ecologic și pentru ca Europa sa devină neutră din punct de vedere al carbonului. Este doar o evaluare. În opinia mea, va costa mult mai mult. Dar ce înseamnă o Europa neutră climatic? Cu siguranță, nu va avea același înțeles pentru toată lumea. Pactul Ecologic va însemna recalificarea, pierderea locurilor de muncă, nevoia de investiții, adaptarea la schimbări climatice, evitarea măririi costurilor energiei, stoparea eroziunii maritime și a căldurii care va declanșa epidemii de boli cardiace și pulmonare, noi valuri de imigranți climatici. Toate acestea sunt conectate la Pactul Ecologic.

Ce masuri vor trebui luate? Va trebui să fim realiști. Pactul Ecologic nu poate fi o revoluție în condițiile în care Europa are ambiții în toate domeniile, inclusiv militare și spațiale. Avem nevoie de mai multe clarificări. Întrebarea este cum putem să avem în același timp, o politică industrială puternică dar și o politică de climă neutră.

Mai mult, deplasarea producției de consum de carbon în țări situate în afara Uniunii Europene în care aceste emisii nu sunt impozitate reprezintă un risc real: efectele impozitului în ceea ce privește reducerea emisiilor dispar, iar șomajul crește. În prezent, UE importă deja mult mai mult CO2 decât exportă – adică europenii consumă mai multe gazele cu efect de seră (GES) decât produc. Măsurile vor trebui să ducă la un model de creștere realist și la o societate echitabilă. Ca să poți să implementezi acest Pact, este nevoie de un buget UE pe măsura ambițiilor Pactului.

Succesul Pactului Ecologic depinde de capacitatea factorilor de decizie de a materializa favorabil interdependența dintre noi.

Mai mult, să nu ne încurcam în terminologie, că este ecologic sau nu, investițiile vor trebui să ia în considerare riscurile. Avem nevoie de o  analiză a impactului social și economic pentru atingerea neutralității climatice până în 2050. Nu putem să ne stabilim ambiții suprarealiste, să lansam un Fond pentru o Tranziție justă, care sa fie ușor accesibil doar celor cu experiență în fonduri europene și să distrugem politica de coeziune sau politica agricolă. Riscăm să eșuăm dacă vrem sa fim pe toate fronturile în același timp.  Să nu uităm că SUA au avut nevoie de 100 de ani pentru a ieși din criza economică. Și ei au avut un Pact, Roosevelt New Deal, care a inclus o serie de programe economice ca răspuns la marea criză, concentrându-se pe asistență socială, recuperare, restabilizarea economiei și reformă financiară.

Cum ar trebui sa procedeze autoritățile din România pentru a atinge obiectivele din Pactul Ecologic European, dar și pentru a primi sprijinul financiar pentru acest lucru? Care sunt măsurile pe termen scurt pe care ar trebui să le ia România în acest sens?

Traian Băsescu: Obiectivele acestui Pact nu sunt clare. În general, într-o politică europeană, când stabilești obiectivele, stabilești și mijloacele financiare. În momentul acesta, Pactul este doar un exercițiu politic al Comisiei. Este responsabilitatea Comisiei să demonstreze că își poate aduce contribuția și poate să vină cu soluții pentru toate statele membre. În momentul în care Comisia va veni cu propuneri concrete, România va trebui sa fie coerentă cu ea însăși și să-și stabilească parametrii de negociere. Este un exercițiu deosebit de important prin care România trebuie să își impună propria strategie de dezvoltare. Dar marea întrebare este: are România o astfel de strategie?

România riscă să piardă 40% din capacitatea de generare a energiei electrice ca urmare a programului de decarbonizare prevăzut de Green Deal. Cele mai afectate sunt CE Oltenia și Hunedoara. În România, gazul natural ar putea contribui la facilitarea tranziției către o economie decarbonizată. Fără investiții în proiecte de gaz, România și alte state membre s-ar vedea în imposibilitatea respectării noilor ținte europene privind emisiile de carbon. Mai mult, energia nucleară ar trebui să fie tratată serios, ținând cont de un înalt standard de securitate nucleară. 

România are în primul rând nevoie de o foaie de parcurs clară pentru a putea trece în mod realist la industria verde, cu emisii reduse de carbon, prin intermediul energiei nucleare. Și da, trebuie să fim atenți la coerență. Dacă impunem industriei siderurgice scăderea emisiilor de carbon, dar, în același timp, importăm produse din oțel din țări precum Turcia, India, China sau Ucraina, în care nu se respectă standardele, nu am rezolvat nimic. Trebuie să avem grija de coerența politicilor naționale, dincolo de frontiere. Avem nevoie de politici care iau în considerare obstacolele atât la nivel tehnic cât și social. Altfel, riscăm ca acest Pact să devină un act de sabotaj împotriva țării noastre.

Care este valoarea investițiilor pe care Romania trebuia să le facă pentru a îndeplini obiectivele din Pactul Ecologic European? Care sunt domeniile principale in care Romania trebuie sa facă aceste investiții?

Traian Băsescu: Valoarea investițiilor este determinată de politicile și investițiile guvernamentale pe care ni le propunem, de finanțarea disponibilă, de felul în care vrem să influențam mediul de afaceri și să ne situăm ca națiune industrializată în Europa. Valoarea investițiilor depinde de ce ne dorim în termeni de dezvoltare industrială, tehnologică și de cercetare, de felul în care vrem să atragem capital privat, dar și de o reglementare inteligentă.

Domeniile în care România trebuie să facă investiții sunt multiple. Imaginați-vă două grade în plus, secetă permanentă, incendii asemănătoare celor din Australia sau din sudul Europei, milioane de refugiați climatici. Gândiți-vă la daunele provocate economiilor.

Indiferent de domenii, trebuie să știm să ne avansăm agenda politică națională și să reușim să facem Uniunea să înțeleagă de ce aceste domenii sunt prioritare pentru noi. Să atragem atenția asupra acelor domenii care sunt importante pentru noi și să lucrăm împreună pentru o mai bună finanțare care corespunde intereselor naționale. Trebuie să convingem Comisia cu privire la fiabilitatea strategiei noastre naționale și faptul că suntem realiști și că există dovezi că trebuie sa mergem într-o anumită direcție. În orice caz, avem nevoie de o finanțare coerentă care să nu ne transforme în prizonieri ai procesului de negociere al acestui Pact.

În ultimul rând, la nivelul UE, există un pachet legislativ în lucru, pe taxonomie și finanțare durabilă, care va determina ce constituie investiții durabile din punctul de vedere al mediului. Momentan, energia nucleară și gazele nu au fost nici incluse, nici excluse din înțelegerea la care au ajuns Consiliul, Parlamentul și Comisia la ultimul trialog. Asta înseamnă că bătălia nu a fost pierdută și că există șanse ca investițiile în aceste industrii să poată fi catalogate drept „verzi” pe parcursul procesului legislativ în desfășurare, ceea ce ar putea avantaja România.

Considerați ca textul Rezoluției privind domeniul energiei este benefic pentru România? Este adevărat că gazul și energia nucleară nu pot fi utilizate ca soluție de tranziție către economia verde, potrivit rezoluției votată în Parlamentul European?

Traian Băsescu: În Rezoluția Parlamentului European din 15 ianuarie 2020, gazul este recunoscut ca soluție de tranziție până în 2050, însă este adevărat că energia nucleară a fost exclusă.  Parlamentul European va putea redresa situația pe parcursul proceselor legislative care vor decurge din Pactul Ecologic. Va fi o lupta aprigă cu sectorul de lobby, pentru că la Comisie foarte multe texte sunt formulate direct de către multinaționale. Știm că în momentul de față sunt 30000 de lobby-iști la Bruxelles și cam tot atâția funcționari europeni.

Mi se pare extrem de important ca Parlamentul European să acționeze ca un filtru și să ajute la proiectarea unor politici în care oamenii obișnuiți să rămână centrul de interes al politicilor, fie că vorbim de Pactul Ecologic sau instrumente adiacente.

Ce ar trebui sa facă autoritățile din România în ceea ce privește Complexul Energetic Oltenia, având în vedere că acesta este un producător important de energie pe cărbune, dar mare parte din Valea Jiului depinde de această companie?

Traian Băsescu: Din cate știu, CE Oltenia a solicitat un împrumut de 1,1 miliarde lei, pentru plata certificatelor de emisii și se așteaptă răspunsul Comisiei Europene pentru aprobarea ajutorului de stat. Fondul de Tranziție Justă este o formă de compensație tocmai pentru eventualele pierderi pe care le aduce Pactul Ecologic. Guvernul trebuie să formuleze, cât mai repede, o nouă Strategie națională privind schimbările climatice și să aibă în vedere restructurarea complexelor. Revenind la CE Oltenia, România trebuie să ia toate măsurile pentru a asigura salvarea Complexului și redirecționarea fondurilor din Fondul de Tranziție Justă (FTJ) către tranziția energetică.

Nu în ultimul rând, România este obligată să favorizeze dezvoltarea producției energetice eoliene.

Cum vedeți necesitatea demarării exploatării gazelor din Marea Neagră, în contextul Pactului ecologic european?

Traian Băsescu: Marea Neagră știm bine, din punct de vedere istoric, este o regiune cheie a tranzitului energetic, fiind la frontiera Europei, la porțile Rusiei și Ucrainei, la porțile Asiei cu Turcia și Georgia. Astăzi, mai mult ca niciodată, este în centrul rivalităților strategice și economice.

Pactul Ecologic are putea contribui la îmbunătățirea infrastructurii regionale, dar și aici trebuie să știm cine va deține și cine va proteja infrastructura energetică. Nivelul de securitate actual ridică, de asemenea, temeri cu privire la posibilitatea exploatării combustibililor fosili găsiți în zona costieră. Interdependența importurilor de gaze are inevitabil implicații politice iar aceste importuri sunt ușor utilizate în scopuri politice. Statele membre ale Uniunii au luat măsuri pentru remedierea acestei situații, iar piața gazelor naturale începe să semene cu piața petrolului, unde prețurile sunt mai ridicate decât prețul local. Infrastructura regională ar putea fi îmbunătățită, dar este important să știm cine va deține infrastructura și cine o va proteja. În mod clar, este important să se dezvolte conexiunile între rețelele de gaz din Europa.

Investițiile în sectorul hidrocarburilor din Marea Neagră pot genera venituri la bugetul de stat în valoare de 26 miliarde de dolari şi un plus de 40 miliarde de dolari la PIB-ul României, până în 2040. Pentru aceasta, Transgaz trebuie sa completeze a doua faza a conductei de gaz BRUA care permite transportul de gaz din Romania spre Ungaria. Ungaria importă în momentul de faţă 85% din gazul său de la Gazprom.

Comisia trebuie să sprijine proiectele din Marea Neagră. Rezervele de gaze naturale din Marea Neagră se ridică la 200 miliarde de metri cubi, ceea ce ar duce practic la dublarea producției de gaze a țării în următorii ani. Pactul Ecologic ar putea fi de folos în regiunea Marii Negre, iar România trebuie să speculeze această oportunitate.

BVBStiri BVB

COMPA S. A. (CMP) (26/10/2020)

Solicitare completare ordine de zi AGAE12-13.11.2020

BITTNET SYSTEMS SA BUCURESTI (BNET) (26/10/2020)

Documente suport AGOA & AGEA din 26.11.2020

TERAPLAST SA (TRP) (26/10/2020)

Raport trimestrul 3 2020

SIF MOLDOVA S.A. (SIF2) (26/10/2020)

Notificare - rascumparare actiuni proprii 19 - 23.10.2020

FONDUL PROPRIETATEA (FP) (26/10/2020)

Structura actionariat la data de 16 octombrie 2020