Update articol:

Virgil Popescu: România a sprijinit Coridorul Sudic de gaze; începerea transportului de gaze din Azerbaidjan spre Europa – un punct de cotitură pentru peisajul energetic european

România a sprijinit încă de la început Coridorul Sudic de gaze, care va avea un impact major asupra securității aprovizionării cu gaze în Europa, a declarat Virgil Popescu, Ministrul Energiei din România, la Reuniunea Ministerială a Consiliului Consultativ al Coridorului Sudic de Gaze. 

 

Cea de-a șaptea reuniune ministerială anuală a Consiliului Consultativ al Coridorului Sudic de Gaze s-a desfășurat în 11 februarie 2021 în manieră virtuală și au participat miniștri și reprezentanți la nivel înalt din 18 țări, inclusiv Azerbaidjan, țara gazdă în mod tradițional, înalți reprezentanți ai unor instituții financiare internaționale și 18 companii importante implicate în proiect. Temele avute în vedere în cadrul reuniunii au fost „Coridorul Sudic de gaze: realizări, finalizarea proiectului TAP și începerea furnizării de gaze din Azerbaidjan spre Europa”, respectiv, „Următoarea etapă a Coridorul Sudic de gaze: provocări și perspective ”.

Virgil Popescu a continuat: “Începerea transportului de gaze din Azerbaidjan spre Europa nu este doar un moment important, ci reprezintă culminarea eforturilor comune ale tuturor țărilor implicate în implementarea acestui proiect de infrastructură. Este și un punct de cotitură pentru peisajul energetic european. Proiectul a fost realizat ca fiind scalabil și este important ca eforturile să continue – multe țări europene doresc să se alăture acestui proiect și să participe la implementarea dezvoltărilor viitoare. Coridorul Sudic de gaze vizează transportul de gaze din faza 2 a Shah Deniz, dar sunt multe alte surse care ar putea fi valorificate pentru acest proiect.

Planurile de extindere a Coridorului Sudic de gaze sunt au un interes deosebit, deoarece este nevoie de noi furnizori de gaze în țările balcanice și în sud-estul Europei, zone care depind în continuare de o singură resursă. Aceste planuri ar trebui să profite de oportunitățile și de nevoile pieței europene a gazelor cât mai curând posibil și să se desfășoare cu un nivel redus de carbon, având în vedere direcția clară stabilită la nivelul UE pentru sectorul energetic din perspectiva utilizării combustibililor fosili. De aceea trebuie să profităm fără întârziere de toate oportunitățile din sectorul gazelor naturale. Prin urmare, sperăm să reluăm discuțiile bilaterale cu autoritățile azere pentru a ajunge la un acord asupra încheierii unui memorandum de înțelegere pentru a analiza oportunitățile de utilizare a infrastructurii de transport oferite de interconectorul RO-BG și de conducta de gaze BRUA în următoarele etape ale Coridorului Sudic de gaze, datorită impactului comercial pozitiv pentru ambele părți și a importanței sporirii securității energetice.

De la prima participare la ședința Consiliului Consultativ al Coridorului Sudic de gaze, în 2018, România și-a afirmat sprijinul activ și angajamentul de a participa la succesul proiectului Coridorului Sudic, prin adăugarea de noi elemente de infrastructură pentru dezvoltarea interconectărilor energetice în fazele de extindere prevăzute pentru acest proiect. Acesta este cazul gazoductului BRUA care, împreună cu interconectorul dintre România și Bulgaria, reprezintă o legătură importantă între Coridorul Sudic de gaze, Europa Centrală și Balcani. Prima fază a dezvoltării conductei de gaze BRUA a fost finalizată în noiembrie 2020, conform programului de implementare, fără nicio întârziere. Conducta va asigura un grad suficient de conectivitate cu țările vecine și va crea o nouă cale pentru transportul gazelor naturale la nivel regional, din diverse surse de aprovizionare, inclusiv din regiunea Caspică.

Gazoductul BRUA, o componentă importantă a Coridorului Vertical de gaze, este o parte integrantă a sistemului național de transport al gazelor din România și are o serie de puncte forte: o infrastructură de transport al gazelor deja finalizată, sigură și viabilă ce deservește piețele cu un consum mare, cum ar fi piețele din Europa Centrală și de est.

România apreciază în mod special parteneriatul strategic energetic cu Republica Azerbaidjan și cooperarea îndelungată și fructuoasă în sectorul energetic, precum și participarea activă a Azerbaidjanului la eforturile comune de consolidare a securității energetice în Europa, cu precădere prin rolul său major în dezvoltarea Coridorului Sudic de gaze.

România participă activ la dezvoltarea unei rețele moderne și eficiente de transport al gazelor naturale în regiune, fapt pe care România l-a demonstrat deja prin finalizarea primei faze a gazoductului BRUA, partea principală a Coridorului Vertical de gaze care va conecta sisteme de transport de gaze din Grecia, Bulgaria, România, Ungaria și Austria. Sperăm că România va deveni parte a acestei echipe extraordinare care a pus în practică acest ambițios proiect energetic ce a deschis o nouă cale de aprovizionare către Europa.”

Cu ocazia reuniunii, a fost adoptată o declarație comună a copreședinților, Ministrul Energiei din Republica Azerbaidjan, Parviz Shahbazov și Comisarului european pentru energie, Kadri Simson, cu participarea Comisarului european pentru vecinătate și extindere, Olivér Várhelyi:  „A șaptea reuniune ministerială a Consiliului consultativ al Coridorului Sudic de gaze recunoaște parteneriatul strategic energetic dintre Republica Azerbaidjan și Uniunea Europeană și salută finalizarea proiectului Coridorului Sudic de gaze și începutul aprovizionării cu gaze din Azerbaidjan către Uniunea Europeană. Această realizare istorică a fost construită prin cooperarea puternică dintre guverne, organizații internaționale, instituții financiare, operatori de sisteme și de transport, companii contractante, comunități și autorități locale de-a lungul întregului coridor cu o lungime de 3500 km.

Recunoaștem Coridorul Sudic al gazelor ca un nou sistem de transport important, care permite furnizarea sigură, fiabilă și competitivă de gaze din câmpul Shah Deniz din Republica Azerbaidjan către Europa. Acesta îndeplinește obiectivul strategic de sporire a securității energetice în țările europene, facilitând în continuare integrarea pieței energetice europene și contribuind la conectivitatea operațională a rețelelor de gaze din sudul și centrul Europei.

Subliniem rolul fundamental al guvernului Republicii Azerbaidjan pentru angajamentul său pe termen lung în punerea în aplicare a Coridorului Sudic de gaze pentru a asigura livrări de gaze diversificate și stabile în Europa și pentru a aduce beneficiile unui parteneriat economic.

Susținem eforturile tuturor partenerilor interesați de a explora posibilitatea extinderii Coridorului Sudic de gaze către noi piețe energetice bazate pe oportunități tehnice, de reglementare și comerciale, inclusiv în Balcanii de Vest, pe măsură ce progresează în tranziția lor către un sistem energetic decarbonizat”.

Parviz Shahbazov, Ministrul Energiei din Republica Azerbaidjan: Azerbaidjan creează o nouă hartă a Eurasiei 

Împreună cu partenerii săi, Azerbaidjan creează o nouă hartă a Eurasiei care promovează un mediu geo-economic, dezvoltarea durabilă și cooperarea globală, a spus Parviz Shahbazov, Ministrul Energiei din Republica Azerbaidjan.

Domnia sa a adăugat: ” Punerea în funcțiune a TAP nu înseamnă sfârșitul proiectului Coridorului Sudic de gaze ci, dimpotrivă, înseamnă începutul unor noi oportunități. Azerbaidjan a îmbunătățit securitatea coridorului energetic și a eliminat amenințările militare la adresa acestuia prin eliberarea teritoriilor sale de ocupația armeană și restabilirea integrității sale teritoriale.

După ce am finalizat prima fază a Coridorului Sudic de gaze, ne gândim la următoarea fază. A doua fază va produce gaze azere în câmpurile neamenajate, ceea ce va crea noi oportunități de tranzit pentru noii furnizori. Este planificat exportul a aproximativ 1 miliard de metri cubi de gaze naturale în Georgia, cel puțin 8 miliarde de metri cubi de gaze în Turcia și peste 5 miliarde de metri cubi în Europa în 2021.

Anul viitor, 13 % din gazele naturale sunt planificate să fie livrate în Italia, 20 % în Grecia și 33 % în Bulgaria, prin intermediul TAP, unul dintre principalele segmente ale Coridorului Sudic de gaze. Atât TANAP, cât și TAP sunt programate să funcționeze la capacitate maximă până în 2023. Zăcământul Shah Deniz a produs deja 137 miliarde de metri cubi de gaze și este acum în esență principala sursă a Coridorului Sudic de gaze.

Coridorul Sudic de gaze consolidează securitatea energetică a Azerbaidjanului și diversifică piețele, sursele și rutele pentru țările consumatoare”.

Gary Jones, Președintele regional al BP pentru Azerbaidjan, Georgia și Turcia a declarat în cadrul ședinței că, pentru prima dată, gazele din Azerbaidjan sunt transportate direct în Europa din Marea Caspică, iar Gilberto Dialuce, director general pentru portofoliul de energie în Ministerul Dezvoltării Economice din Italia a spus că livrările de gaze din Azerbaidjan către Italia prin TAP au început pe 31 decembrie 2020. În fiecare zi, Italia primește aproximativ 11 milioane de metri cubi de gaze prin TAP. În ianuarie 2021, Italia a importat 340 milioane de metri cubi de gaz prin conductă.

Kadri Simson: Un nou parteneriat strategic între Coridorul Sudic – UE – Azerbaidjan

Kadri Simson, Comisar European pentru Energie, a precizat: Pentru a înțelege cu adevărat importanța finalizării acestui proiect, trebuie să înțelegem provocările pe care a trebuit să le depășească. Prima provocare a fost încrederea : a fost necesar să ajungem la un consens pentru ca proiectul să poată continua. Cel de-al doilea tip de provocări au fost de ordin tehnic – din punct de vedere tehnic, a fost necesar un efort de tipul David și Goliat; nu doar prin dezvoltarea câmpului Shah Deniz 2 dar și din pricina complexității geografice din zonele de implementare a conductelor atât pe țărm, cât și sub nivelul mării. Finalizarea sporește diversificarea surselor și le oferă cetățenilor UE mai multe alegeri, creează competiție. De exemplu, în Italia se observă deja o scădere a prețurilor de la începutul anului. Succesul acestui proiect înseamnă și un nou parteneriat strategic între Coridorul Sudic – UE – Azerbaidjan. Am ajuns în acest punct datorită muncii asidue și a devotamentului celor implicați. Îi mulțumim Președintelui Aliyev, Georgiei, Turciei și Albaniei – țări ale căror teritorii sunt traversate de Coridorul Sudic. Sprijinul politic este vital în implementarea oricărei conducte de gaze într-un proiect de asemenea magnitudini. Le mulțumim și Statelor Unite și Regatului Unit pentru sprijinul politic, precum și tuturor companiilor implicate pentru devotament și pentru efort. Un astfel de proiect nu se poate realiza fără sprijin financiar, prin urmare le mulțumim BEI,  BERD, Băncii Mondiale și tuturor instituțiilor private care au contribuit.

Zorana Mihajlovic – Viceprim-ministru și Ministrul Energiei și Mineritului  din Republica Serbia: Ne dorim interconectarea sistemului nostru de gaze cu cele ale tuturor țărilor vecine – Bulgaria. România, Croația, Macedonia de Nord, Muntenegru, Bosnia și Herțegovina

„Securitatea energetică, în special în ceea ce privește sectorul gazelor, este un subiect important pentru orice economie și este vitală pentru stabilitatea în regiune. Suntem conștienți de necesitatea de a interconecta conductele din zona de S-E a Europei. Serbia depinde de importurile de gaze; producția domestică este sub 15%, restul fiind importat din Rusia. Deci, ne-au fost furnizate gaze pe o singură rută: Rusia – Ungaria – Serbia. Până în 2020, nu am avut nici rute diversificate, nici furnizori de gaze. În ianuarie 2021, Serbia și-a diversificat rutele și a deschis o altă rută de transport – Balkan Stream, de la granița cu Bulgaria, la granița cu Ungaria. Capacitatea conductei pe teritoriul Serbiei este de 13,8 miliarde de metri cubi. Dorim diversificarea în continuare a surselor și a furnizorilor. Sperăm că vom reuși acest lucru împreună cu celelalte țări. Ne dorim interconectarea sistemului nostru de gaze cu cele ale tuturor țărilor vecine: Bulgaria. România, Croația, Macedonia de Nord, Muntenegru, Bosnia și Herțegovina, ceea ce va atrage furnizarea de gaze din alte surse și direcții. De asemenea, dorim să participăm la extinderea fazei 2 a Coridorului Sudic de gaze și la construcția Eastern Mediterranean pipeline. Până în 2023, suntem siguri că vom finaliza interconectorul dintre Serbia și Bulgaria.”

Ilham Aliyev, Președintele Republicii Azerbaidjan: Astăzi, securitatea energetică este o problemă de securitate națională pentru toate țările

 

Ilham Aliyev, Președintele Republicii Azerbaidjan, a declarat: “Cea de-a șaptea reuniune ministerială anuală a Consiliului Consultativ al Coridorului Sudic de Gaze se desfășoară în manieră virtuală în acest an, dar sunt totuși sigur că rezultatul activității noastre comune va fi tangibil, așa cum s-a întâmplat întotdeauna. Acum avem 18 țări, 19 companii și cinci instituții financiare de top și lucrăm ca o singură echipă. Și cred că acesta este principalul motiv al succesului nostru. Aș dori să ne felicit pe toți pentru finalizarea construcției Coridorului Sudic de gaze. Ultima zi a anului trecut a fost una remarcabilă: finalizarea TAP, ultimul segment al Coridorului Sudic de gaze este o realizare istorică și sunt sigur că activitatea noastră comună va continua. Aș dori să-mi exprim recunoștința față de toți partenerii noștri, față de guvernele țărilor implicate în construcția mega-proiectului, guvernele din Georgia, Turcia, Bulgaria, Grecia, Albania, Italia. Aș dori să-mi exprim recunoștința față de Comisia Europeană, deoarece Comisia Europeană și Azerbaidjan au semnat o declarație comună privind Coridorul Sudic de gaze în urmă cu zece ani, la Baku, și acesta a fost de fapt punctul de plecare pentru activitatea noastră. Astăzi, securitatea energetică este o problemă de securitate națională pentru toate țările. Diversificarea energetică este, de asemenea, importantă atât pentru consumatori, cât și pentru producători.

Coridorul Sudic de gaze este cu adevărat unic prin prisma mai multor parametri, de exemplu, lungimea sa de 3500 km. Acesta unește șapte țări și fără o cooperare strânsă între aceste țări, implementarea acestui proiect nu ar fi fost posibilă. Costul proiectului, inițial, era planificat să fie de 44,6 miliarde de dolari americani, dar datorită eficienței în management și a planificării corespunzătoare, costul a fost redus la 33 de miliarde de dolari americani. Aceasta este, de asemenea, o realizare remarcabilă. De obicei, costul proiectului de construcție nu scade ci, dimpotrivă, crește în timpul implementării. De asemenea, aș dori să vă spun că Azerbaidjan și-a asumat un angajament substanțial în valoare de 10 miliarde de dolari americani și participăm la toate cele patru segmente ale Coridorului Sudic de gaze, inclusiv Shah Deniz, conducta Caucazului de Sud, TANAP și TAP.

Trebuie să privim spre viitor. Avem realizări extraordinare, dar sunt sigur că participanții întâlnirii de astăzi vor discuta planurile noastre de viitor. În ceea ce privește Azerbaidjan, vom continua să ne dezvoltăm resursele de energie. Avem perspective foarte promițătoare în ceea ce privește câmpurile care sunt acum în proces de explorare și producție. Un câmp deosebit de mare care conține 400 de miliarde de metri cubi de gaze este câmpul „Babak”.

Câmpul cu gaz natural condensat Absheron, care sper că va începe producția anul viitor, conține minimum 350 miliarde de metri cubi de gaz natural iar câmpul Umid, cel puțin 200 de miliarde de metri cubi de gaz natural. Acestea sunt câmpurile cu o rezervă dovedită, care vor contribui la producția de gaze naturale din sectorul azer din Marea Caspică, plus câteva alte proiecte care sunt acum în faza de explorare și noi descoperiri pe care sperăm să le vedem în anii următori. Prin urmare, toate acestea vor fi utile pentru a crește producția prin lanțul nostru diversificat de conducte de petrol și gaze.

În ceea ce privește planurile noastre comune, sunt sigur că astăzi veți discuta problemele legate de Conducta Ionică – Adriatică. Desigur, finalizarea TAP permite implementarea  Conductei Ionică – Adriatică. Am semnat deja memorandumuri de înțelegere cu țările din zona Balcanilor de Vest. După implementare Conductei Ionică – Adriatică, ne se va permite să ne diversificăm rutele de aprovizionare și, în același timp, va oferi oportunități suplimentare țărilor din zona Balcanilor de Vest. Proiectul nostru nu asigură doar diversificarea rutelor, ci și a surselor. Și acest lucru este foarte important. Aceasta reprezintă o diversificare reală. Deci, gazele din Azerbaidjan sunt o nouă sursă pentru Europa, o sursă fiabilă și pe termen lung. Rezervele noastre de gaze dovedite au fost estimate a fi la nivelul de 2,6 trilioane de metri cubi, dar acum noile informații arată că va fi o cantitate mult mai mare.

Un alt eveniment important despre care aș dori să vă informez este semnarea Memorandumului de Înțelegere dintre Azerbaidjan și Turkmenistan în ceea ce privește câmpul numit Dostlug. Acest câmp a fost descoperit pe vremea Uniunii Sovietice de geologii azeri și de lucrătorii din domeniul petrolier. Acesta este un câmp descoperit, dar ne-a luat mult timp pentru a conveni asupra principiilor de bază ale explorării acestui domeniu. L-am numit Dostlug, ceea ce înseamnă prietenie. Prin urmare, semnarea acestui Memorandum în luna ianuarie este un eveniment remarcabil în zona Mării Caspice, și am convingerea că vom conveni în curând asupra tuturor termenilor și vom parafa un acord.

Încă un punct pe care aș dori să-l aduc în atenție sunt planurile noastre cu privire la sursele regenerabile de energie. Suntem acum în faza activă de cooperare cu diverse companii energetice internaționale de top. Cu două dintre ele am semnat deja documentele necesare pentru construcția a două centrale, una solară și una eoliană, cu o capacitate totală de 440 megawați. Acestea sunt proiecte care vor fi puse în aplicare 100% de către investitori străini. Climatul investițional al Azerbaidjanului este unul pozitiv. Banca Mondială plasează Azerbaidjanul printre cele mai importante 30 de țări în ceea ce privește oportunitățile de afaceri. Atracția investițiilor în energie regenerabilă este în conformitate cu strategia noastră de surse regenerabile de energie și în conformitate cu potențialul nostru. În același timp, după eliberarea teritoriilor ocupate știm că în acele spații există mari descoperiri pentru producția de energie solară și eoliană, precum și pentru generarea hidroelectrică. Prin urmare, aș dori să invit companii din țările dvs. să ne fie parteneri. Am anunțat deja oficial că teritoriile eliberate vor fi vor fi aprovizionate cu energie verde.”

 

 

BVBStiri BVB

ALRO S.A. (ALR) (15/10/2021)

Raport conf. art. 108 Legea 24/2017 (R)

SOCIETATEA ENERGETICA ELECTRICA S.A. (EL) (15/10/2021)

Convocare AGEA pentru data de 8 decembrie 2021

SIF TRANSILVANIA S.A. (SIF3) (15/10/2021)

Act aditional la contract de credit

ALRO S.A. (ALR) (15/10/2021)

Raport conf. art. 108 Legea 24/2017 (R)