Platforma Energymap.ro, o hartă online menită să uşureze o explorare facilă a peisajului producţiei şi al consumului de energie electrică şi de gaze naturale din ţara noastră, cu date din perioada 2021-2023, a fost lansată, joi, de senatorul UDMR Antal Lóránt, preşedintele Comisiei pentru energie, infrastructură energetică și resurse minerale a Senatului.

“Harta a luat naştere din cauza lipsei informaţiilor în formă sintetizată. Eurostat pune la dispoziţia cetăţenilor date detaliate privind consumul de energie electrică, consumul de gaze naturale şi face şi corelări privind performanţa economică a statelor membre. Noi plecăm de la premisa că dezvoltarea economică a fost întotdeauna direct legată de consumul de energie. Deşi în prezent raportul dintre creşterea economică şi consumul energetic nu mai este de 1:1, consumul de energie este încă o oglindă bună a performanţei economice. Din analiza consumului putem trage concluzii substanţiale despre direcţia în care se îndreaptă economia ţării noastre. Dacă majoritatea consumului de energie este dat de consumul non-casnic, atunci amplitudinea consumului defineşte categoric şi performanţa economică” , a afirmat senatorul UDMR. Acesta a precizat că datele au o acurateţe de 90% pentru că nu conţin consumul propriu tehnologic a reţelelor, pierderile din reţea, dar “reflectă performanţa economică a ţării”, potrivit Agerpres.

Conform senatorul UDMR, peisajul energetic național și evoluția sa din ultimii ani dezvăluie date importante despre direcția în care s-a îndreptat economia națională: ”Dat fiind, că amploarea consumului de energie a fost întotdeauna strâns legată de performanța economică a unei țări, informațiile pe care le-am sintetizat pe energymap.ro ne dezvăluie o pantă negativă pe care s-a aflat sectorul industrial al țării noastre”.

Antal a subliniat că doar în ultimii trei ani, consumul de energie electrică a României a scăzut cu 8%, iar consumul de gaze naturale s-a diminuat cu 21 de procente. Acest fapt este cu atât mai îngrijorător cu cât scăderea consumului de gaze naturale este și mai evidentă când ne uităm la consumul non-casnic, adică cel al actorilor economici, care a înregistrat o scădere de 25%. „În momentul de față, consumul non-casnic constituie aproximativ 72% din consumul total de energie electrică și 64% din consumul de gaze naturale. Tendințele pe care le vedem sunt cât se poate de realiste și sugerează un declin al activității industriale în principal pe fondul crizei energetice, dar și din cauza lipsei unor politici de sprijin al economiei. Este de ajuns să ne uităm la creșterea PIB-ului din 2023: ea a fost de doar 2%”, a detaliat politicianul.

„Și dacă ne uităm la consumul pe cap locuitor, valoarea de 2.2 MWh/capita/an la energie electrică ne clasează pe ultimele locuri în Europa, chiar sub media globală de 3.3 MWh, iar cei 4.7 MWh/capita la gaze naturale ne încadrează în urma unor state precum Ungaria, Austria, Norvegia sau Olanda, unde consumul per capita variază de la 10 până la 17 MWh. O primă concluzie deci: raportat la potențialul ei economic și energetic, România are o industrie subdezvoltată”, a atras atenția președintele Comisiei pentru energie. Comparând județele și regiunile de dezvoltare din România pe baza datelor energymap.ro, constatăm că regiunile cu cel mai mare consum de energie au fost București-Ilfov și Sud Muntenia, iar pe ultima poziție s-a clasat regiunea Nord-Est, adică jumătatea nordică a Moldovei. Și la capitolul de consum de energie/capita putem observa același trend: cea mai mare valoare s-a înregistrat în cele două regiuni din Sud, iar cea mai mică în Nord-Est, unde și ponderea consumului non-casnic este cea mai mică din România, la 51%. Cea mai mare rată a reducerii consumului de gaz natural însă, s-a înregistrat în regiunea Centru, cu o scădere de cca. 37% și în Sud-Est, cu 26%, în timp ce cea mai mică scădere se poate observa în Sud Muntenia și București-Ilfov. La capitolul energie electrică, Nord-Vest și Centru au fost regiunile cu cea mai mare reducere a consumului, cu 17%, respectiv 10%, iar în Sud-Est și București-Ilfov s-au raportat cele mai mici scăderi.

Județe precum Mureș, Galați, Olt, Tulcea sau Vâlcea, unde importante platforme industriale și-au redus sau sistat activitatea, sunt fruntașele clasamentului la scăderea consumului de energie. În Mureș, de exemplu, restrângerea activității Azomureș a dus la o scădere de 55%, cea mai mare din țară în termeni absoluți, a consumului non-casnic de gaze naturale și de 29% a consumului non-casnic de electricitate, cea mai mare scădere din țară. Impactul scăderii se poate remarca și în rata creșterii PIB-ului din județul Mureș din 2022 – acesta a fost în jur de doar 0.2%.

Capitala și județul Ilfov rămân principalul motor economic al țării, reflectat în PIB-ul din 2022, care era cât alte două regiuni la un loc, dar și în faptul că aici se înregistrează cel mai mare consum de energie/cap de locuitor din toată țara.

Dacă ne uităm la trendurile de consum, vedem că scăderea consumului se clasează sub media națională.

În județul Ilfov, se poate chiar observa o creștere a consumului de gaze, dată pe de-o parte de dezvoltările rezidențiale din județ, iar pe de altă parte de înființarea de unități economice noi. Și în cazul energiei electrice vedem valori stabile pentru Ilfov cu o ușoară creștere în consumul casnic, ceea ce demonstrează dezvoltarea regiunii din jurul Bucureștiului.

Capitala în sine, în schimb a înregistrat o scădere peste media națională la capitolul gaze naturale, evoluție ce se poate explica probabil prin costurile ridicate ale energiei, efectele pandemiei COVID (utilizarea fizică a clădirilor de birouri a scăzut), eficientizarea activității economice, și în alte cazuri prin reducerea activității economice. Producția de energie electrică și termică în cogenerare a celor patru CET-uri operate de ELCEN în București (București Vest, București Sud, Progresu și Grozăvești), cu o putere instalată de 586 MW electric și 4204 MW termic este dependentă în sezonul rece de cât de aspră este iarna. Faptul că iarna anului 2023 a fost una deosebit de blândă explică o parte din scăderea consumului de gaze naturale observată pentru anul 2023.

Consumul regiunii Nord-Vest este dat în principal de două județe: Cluj și Bihor. În cele două județe s-au înregistrat totuși scăderi de peste 15% ale consumului, fapt îngrijorător mai ales în Bihor, unde peste 90% din consumul de gaze naturale este dat de consumul non-casnic. (DE CE? Pentru că rețeaua de gaze naturale nu este bine dezvoltată și atinge doar orașele mai mari – aici fiind folosită de industrie).

Restul județelor s-au clasat în jurul mediei naționale a scăderii în ceea ce privește consumul de gaze naturale, și peste în ceea ce privește consumul de electricitate, dar Satu Mare și Bistrița-Năsăud rămân printre județele cu cele mai mari scăderi ale consumului, în jur de – 25% pentru gaze și -20% pentru electricitate.

Regiunea are un consum per cap de locuitor sub media națională.

Regiunea de Nord-Est este printre cele mai sărace regiuni din punct de vedere energetic, cu cea mai mică medie a consumului/cap de locuitor, dar și cea mai mică pondere a consumului non-casnic de electricitate și a doua cea mai mică de gaze naturale.

Consumul acestei regiuni este dat de trei județe: Iași, Bacău și Suceava, care însă nu intră în top 10 național privind consumurile finale absolute. Trendurile de scădere s-au menținut și aici în jurul mediei naționale.

Din această regiune, în Vaslui s-a înregistrat cea mai mare scădere a consumului de gaze naturale, care s-a redus cu aproximativ o treime, iar consumul non-casnic a scăzut cu cca. 40%.

Impactul crizei energetice asupra economiei se poate observa foarte sugestiv în regiunea de Sud-Est. Aici, mai ales în județele unde importante centre industriale au fost afectate de creșterea prețurilor la energie, observăm scăderi drastice ale consumului. În Galați, de exemplu, pe fondul restrângerii activității combinatului siderurgic, consumul de gaze naturale a scăzut cu 36%, iar în Tulcea, unde din 2021 fabrica de alumină și-a sistat temporar activitatea, scăderea a stabilit recordul național: consumul de gaze naturale a scăzut cu -97%, iar cel de electricitate cu -26%.

Desigur, nu toate județele au fost afectate, Buzău și Constanța, două dintre cele trei cele mai puternice județe (alături de Galați) ale regiunii, au rămas pe un trend de scădere sub media națională, ba chiar înregistrându-se o creștere a consumului de EE în CT și de GN în BZ.

Privind consumul per cap de locuitor, regiunea Sud-Est este în jurul mediei naționale la capitolul energie electrică și sub media națională la capitolul gaze naturale.

Regiunea Munteniei posedă cea mai mare pondere a consumului non-casnic din România, fapt ce dovedește prezența marilor centre industriale în zonă – în principal industria petrolieră în Prahova, industria automobilă în Argeș și industria metalurgică și a echipamentelor electrice din Dâmbovița.

În Prahova se înregistrează cel mai mare consum de GN non-casnic absolut din România, peste consumul Bucureștiului, iar Argeșul și Dâmbovița se situează de asemenea în top 10, atât la GN, cât și la EE. Cele trei județe au înregistrat trenduri de scădere a consumului sub media națională, fiind printre cele mai reziliente zone industriale din România pe perioada crizei energetice.

Atât la gaze naturale, cât și la energie electrică, Sud Muntenia trage media națională a consumului per capita în sus.

Marea parte a consumului din această regiune Sud- Vest Oltenia este dată de trei județe: Dolj, Olt și Gorj. Deși Dolj, cu industria sa automotivă, se poate compara cu județul Argeș, manifestând creșteri ale consumului de GN și EE, Olt este printre județele mai afectate din această zonă. Aici restrângerea activității ALRO Slatina a dus la o scădere de 13% a consumului de GN și 7% a consumului de EE.

Cea mai mare scădere a consumului de GN în această regiune s-a înregistrat totuși în Vâlcea, unde industria chimică a avut de asemenea de suferit. Aici s-a înregistrat o scădere de 31% a GN, și de 40% a consumului non-casnic, a patra cea mai mare scădere din țară, după Tulcea, Mureș și Galați.

Media consumului/capita este peste cea națională la energie electrică și sub cea națională la gaze naturale.

În regiunea Vest vorbim de trei județe importante în ceea privește consumul de energie – Timiș, Arad și Hunedoara. Dintre acestea, doar județul Timiș se clasează sub media națională a scăderii, în timp ce în Arad și Hunedoara s-au înregistrat scăderi majore, de 30% (AR), respectiv de 25% (HD) ale consumului de GN. Consumul de electricitate s-a redus de asemenea în ambele județe în medie cu 7%.

Scăderea majoră se poate explica parțial prin restrângerea activității industriei siderurgice și miniere din județul Hunedoara, iar în cazul Aradului prind închiderea uzinei Continental la finele lui 2021, care fabrica sisteme de inducție.

Media consumului/capita este peste cea națională la energie electrică și sub cea națională la gaze naturale.

Regiunea Centru este printre regiunile cele mai afectate de scăderea consumului. Aici s-a înregistrat a doua cea mai mare scădere a consumului de EE și cea mai mare scădere a consumului de GN dintre toate regiunile, aproape toate județele regiunii înregistrând o scădere de peste 20% a consumului de GN.

Alba, Mureș, Sibiu și Brașov dau majoritatea consumului acestei regiuni, dintre care în Mureș s-a resimțit cel mai puternic scăderea activității industriale – restrângerea activității Azomureș a dus la o scădere de 55%, cea mai mare din țară în termeni absoluți, a consumului non-casnic de GN și de 29% a consumului non-casnic de EE, cea mai mare scădere din țară. Acest fapt se poate remarca și în rata creșterii PIB-ului din județul MS din 2022 – acesta a fost în jur de doar 0.2%.

Regiunea Centru are un consum/capita peste media națională, la ambele tipuri de surse de energie.

Cele mai mari scăderi ale consumului total din 2021 până 2023