Bulgarii sunt chemați duminică, 25 octombrie, la urne pentru alegerea președintelui țării, într-un scrutin marcat de războiul din Ucraina, atacurile recente asupra navelor comerciale din Marea Neagră și nemulțumirile legate de creșterea prețurilor la energie și a costului vieții. Actuala președintă, Iliana Iotova, susținută de premierul Rumen Radev, și fostul prim-ministru interimar Andrey Gyurov, sprijinit de opoziția prooccidentală, conduc în sondajele de opinie. Alegerile reprezintă și un test pentru orientarea politicii externe a Bulgariei, în special în privința relațiilor cu Rusia și a sprijinului pentru Ucraina, potrivit Reuters și Associated Press.
Aproximativ 6,59 milioane de cetățeni bulgari au drept de vot la alegerile prezidențiale, potrivit Comisiei Electorale Centrale, iar în cursă s-au înscris 27 de candidați. Secțiile de votare s-au deschis la ora locală 7:00 și urmează să se închidă la 20:00. Primele sondaje la ieșirea de la urne sunt așteptate după închiderea secțiilor, iar rezultatele preliminare, luni.
Scrutinul are loc într-un context politic și economic complicat, după o perioadă îndelungată de instabilitate guvernamentală și la aproape zece luni de la aderarea Bulgariei la zona euro, la 1 ianuarie 2026.
-
Iliana Iotova și Andrey Gyurov, principalii candidați
Actuala președintă, Iliana Iotova, a preluat funcția în ianuarie 2026, după demisia lui Rumen Radev, care a decis să participe la alegerile parlamentare. Formațiunea acestuia, Bulgaria Progresistă, a obținut majoritatea parlamentară la scrutinul din aprilie, iar Radev a devenit ulterior prim-ministru.
Iotova, fostă vicepreședintă și fostă eurodeputată, beneficiază de sprijinul coaliției aflate la guvernare și al Partidului Socialist Bulgar. Principalul său contracandidat, Andrey Gyurov, fost viceguvernator al Băncii Naționale a Bulgariei și fost premier interimar, este susținut de partidele reformiste proeuropene din opoziție.
Un sondaj Alpha Research citat de Reuters îi atribuie Ilianei Iotova 41% din intențiile de vot, față de 28% pentru Gyurov. Într-o altă cercetare Alpha Research, prezentată de agenția Anadolu, Iotova figurează cu 44,5%, Gyurov cu 26,1%, iar Kostadin Kostadinov, liderul partidului naționalist Renașterea, cu 10,5%.
-
Atacurile asupra navelor comerciale din Marea Neagră, în centrul campaniei electorale
Unul dintre principalele subiecte ale campaniei electorale a fost deteriorarea securității maritime în Marea Neagră, în urma unor atacuri cu drone asupra navelor comerciale în apropierea coastelor Bulgariei. Potrivit Reuters, atacurile s-ar fi soldat cu moartea a aproximativ douăzeci de navigatori de diferite naționalități, provocând condamnări internaționale și îngrijorări privind extinderea conflictului din Ucraina.
Guvernul bulgar a solicitat sprijinul aliaților pentru consolidarea securității maritime. Autoritățile de la Sofia nu au acuzat oficial Rusia de efectuarea atacurilor, însă premierul Rumen Radev a declarat că rezultatul acestora „avantajează Federația Rusă”. Ambii candidați principali au condamnat atacurile, dar au poziții diferite în privința războiului din Ucraina.
Andrey Gyurov susține consolidarea relațiilor cu partenerii occidentali și sprijinul pentru Ucraina. În perioada în care a condus guvernul interimar, acesta a semnat un acord de cooperare în domeniul securității cu Kievul.
„Vreau ca Bulgaria să aibă propria voce în Europa. Un aliat NATO de încredere, care își apără interesele prin pregătire, diplomație puternică și o poziție clară”, a declarat Gyurov la un miting electoral, potrivit Reuters.
De cealaltă parte, Iliana Iotova și premierul Rumen Radev susțin încheierea războiului prin negocieri diplomatice și avertizează asupra riscurilor unei escaladări militare.
„Oponenții mei susțin că trebuie să existe un război de uzură. Adevărul este că noi toți suntem cei mai epuizați”, a declarat Iotova, citată de Reuters.
-
Creșterea prețurilor la energie și inflația, alte teme importante ale scrutinului
Pe lângă problemele de securitate, campania electorală a fost dominată de dificultățile economice cu care se confruntă populația. Creșterea prețurilor energiei și inflația au afectat puterea de cumpărare, în special în mediul rural, unde numeroase gospodării se confruntă cu dificultăți în acoperirea cheltuielilor curente.
Scrutinul se desfășoară și pe fondul schimbărilor economice generate de adoptarea monedei euro, Bulgaria devenind, la 1 ianuarie 2026, al 21-lea stat membru al zonei euro. Deși președintele Bulgariei are atribuții în principal reprezentative, acesta dispune de prerogative constituționale importante, inclusiv în domeniul apărării, al promulgării legilor și al numirii unor oficiali.
-
Un al doilea tur de scrutin ar putea avea loc la 1 noiembrie
Potrivit Constituției Bulgariei, pentru a fi ales din primul tur, un candidat trebuie să obțină majoritatea voturilor valabil exprimate, în condițiile în care participarea la scrutin depășește 50% din numărul alegătorilor înscriși. Sondajele preelectorale indică o participare posibilă sub pragul de 40%, ceea ce ar face necesară organizarea unui al doilea tur.
Dacă niciun candidat nu îndeplinește condițiile constituționale, cei doi candidați cu cele mai multe voturi se vor confrunta la 1 noiembrie.
Alegerile prezidențiale sunt urmărite și în context regional, întrucât Bulgaria, membră a Uniunii Europene și a NATO, are un rol important în securitatea flancului estic și în protejarea rutelor comerciale din Marea Neagră.
| Știri BVB