Update articol:

Corina Pânzaru, candidat la Primăria Sectorului 2: Propun instituționalizarea referendumului direct, după modelul elvețian;  putem instituționaliza referendumul și pentru activitatea miniștrilor și a parlamentarilor

* “Nu poți avea un business sănătos, înconjurat de o clasă politică de nivel minus-zero, a cărei singură prioritate este să devină multi-milionară, dacă se poate ieri”

* “Responsabilitatea politicienilor față de cei care i-au votat va trebui sa devina efectivă, și asta extrem de urgent!”

 

Interviu cu Corina Pânzaru,  candidat pentru poziția de Primar la sectorul 2 al Capitalei din partea MPR ( Mișcarea Patrioților Români)

De ce ați ales să intrați în politică?

Corina Pânzaru: Am decis să intru în politică pentru a da în primul rând o șansă fiecărui cetățean adult al Sectorului 2 să aibă puterea de decizie asupra hotărârilor majore luate la nivelul primăriei ce ne vor afecta viata. Și asta prin referendum direct organizat on-line. Am decis să intru în politică pentru ca fiecare cetățean să simtă că are un sprijin real la nivelul primăriei, un primar care se luptă pentru ca factura la întreținere a fiecăruia să fie redusă, nu așa cum se întâmplă acum să tot crească profitul companiilor furnizoare de utilități. Am decis să intru în politică pentru a sprijini direct în calitate de primar micile afaceri din sector ca o măsură de compensare a invaziei și supremației neinteresate de viața cetățenilor a marilor companii.

Sunt convinsă că, dacă comunitatea de business, și mă refer aici la cea onestă și performantă, va continua să refuze să se implice și în politica țării, nu vom ajunge nicăieri.

Spre deosebire de marea majoritate a a clasei politice actuale, eu nu am probleme financiare de rezolvat. Și asta de foarte mulți ani. Deci nu am decis să intru în politică ca să devin peste noapte milionar să îmi iau ultimul model de Ferrari sau casă la Monaco.

Dar sunt convinsă că, dacă comunitatea de business, și mă refer aici la cea onestă și performantă, va continua să refuze să se implice și în politica țării, nu vom ajunge nicăieri. Nu poți avea un business sănătos, înconjurat de o clasă politică de nivel minus-zero, a cărei singură prioritate este să devină multi-milionară, dacă se poate ieri.

Ce vă nemulțumește la politica din România? Ce lipsește politicii din România?

Corina Pânzaru: Politicii din România îi lipsește orientarea spre interior, spre cetățean și spre contribuabilul român. Avem obiective mărețe cu Europa, Comunitatea Europeană, dar toți politicienii care ajung acolo, după 3-4 luni de viață frumoasă la Bruxelles uită complet de ce și cine i-au trimis acolo. Devin toți funcționari europeni și uită că sunt români. Uită că scopul lor este să aducă plus-valoare, să lupte pentru interesele poporului român care le-a încredințat votul și mandatul. Știți bine că am avut la un moment dat, în mandatul Băsescu, un comisar numit de statul român care pur și simplu părea că a lucrat pentru alt stat din UE toți cei 5 ani ai mandatului său, spre amuzamentul celorlalți membri, care nu înțelegeau ce se întâmplă cu România. Vă întreb, cum a fost posibil așa ceva?

Aceste lucruri nu mai pot continua. Responsabilitatea politicienilor față de cei care i-au votat va trebui să devină efectivă, și asta extrem de urgent! Eu propun instituționalizarea referendumului direct, după modelul elvețian. De altfel, putem instituționaliza referendumul și pentru activitatea miniștrilor și a parlamentarilor. Poate fi online, fără costuri semnificative. Și dacă propunerile politicianului nu vor fi validate direct de cetățean, alesului îi va înceta mandatul de drept. Știu că pare puțin forțat, consider că este o soluție rapidă, ieftină și mai ales extrem de eficientă în restabilirea încrederii între cetățeanul alegător, plătitor de taxe, și cel însărcinat să-l reprezinte, adică politicianul.

Repet, asta este și motivul pentru care am decis să ies din business, să intru în politică și pe măsura puterilor mele să readuc cetățeanul român pe prima linie a priorităților. Cetățeanul român, cu interesele, cultura și valorile lui.

Cum apreciați situația politică din România, comparativ cu alte țări?

Corina Pânzaru: Departe, departe de ceea ce ar trebui să fie politica unui stat puternic și eficient. Uitați-vă în jur, în această perioadă aproape toate statele și-au construit strategii de tranziție și strategii de reconstrucție post-pandemie și post-criză.

În România nu a existat în ultimele 5-6 luni, la nivelul vieții politice și al principalilor actori (indiferent dacă vorbim de PSD sau PNL) altă prioritate decât cele două runde de alegeri, eterna sursă de stipendii. Niciun interes față de cetățean. Ce pandemie, ce viitoare criză economică? Nu contează, mai împrumutăm ceva și amânăm inevitabilul.

Întrebarea este ce se va întâmpla când nu vom mai putea să împrumutăm? Ce se va întâmpla?

Iar dacă vrem să ne comparăm cu țările din zona noastră, haideți să facem un exercițiu de imaginație. Cine ar putea fi, dintre politicienii din România, echivalentul polonezului Andrej Duda, sau al ungurului Viktor Orban, sau al cehului Milos Zeman? Dumneavoastră găsiți pe cineva măcar pe aproape ? (măcar aici în jur, că dacă am cauta pe cineva la nivelul Trump, Boris Johnson, Putin sau Xi Jingping ne-am plânge toți de milă).

Cum apreciați campania anticorupție din ultimii ani din România?

Corina Pânzaru: Nu aș vrea să emit păreri personale, dar aș vrea doar să vă întreb dacă v-ați uitat cumva la excepționala emisiune HARDtalk de pe BBC World cu interviul personajului Kovesi. Și dacă v-ați uitat, sunt convinsă că ați înțeles rapid și extrem de clar, că așa-zisa luptă contra corupției din ultimii ani, condusă direct și nemijlocit de fostul procuror DNA, nu a făcut altceva decât să mărească nu numai percepția României ca o țară infinit mai coruptă decât la momentul în care personajul Kovesi a preluat (nu știm nici acum din ce motive și pe ce bază profesională) acest post, dar și faptul că impactul efectiv al corupției asupra realității concrete românești s-a triplat pe mandatul acestui personaj.

Uitându-mă la interviul de la BBC (primul și singurul de până cum realist și concret pe subiectul corupției din România), am înțeles, din nou, că arestările de miniștri și prim miniștri la ore de vârf la Televiziunea Română, cu eterna notă finală (arestare/condamnare efectuata cu sprijinul nemijlocit al SRI), nu și-au propus eradicarea corupției din România, ci au oferit oportunitatea personajului Kovesi și a câtorva apropiați ai acesteia de a accesa câte un post extrem de bine plătit la Bruxelles, reședință de lux, pază SPP și imunitate absolută în fața legii pentru tot restul vieții.

Uitați-vă la toate acuzațiile de corupție legate de achizițiile din pandemie, față de care până acum nu răspunde nimeni sau care continuă nestingherite. Uitați-vă la cifrele din ultimii ani referitoare la “succesele” din instanță ale marilor cazuri de corupție.

Cam asta a adus așa-zisa luptă împotriva corupției și a crimei organizate în ultimii ani, clanuri de interlopi devenite atotputernice politic și financiar, politicieni obscuri de linia a 5-a aduși în primul plan al politicii, antreprenorii români eliminați și predarea economică a țării către corporațiile multinaționale.

Păcat că, după atâția ani, au trebuit sa ne explice cei de la BBC, ceea ce noi aici în România nu am fost capabili să înțelegem până la acest moment.

Ce ne puteți spune despre activitatea dvs?

Corina Pânzaru: După ce am absolvit Institutul Politehnic București, Facultatea de Automatică și Calculatoare, mi-am început cariera lucrând în mediul privat, construindu-mi parcursul profesional, etapă cu etapă, până la poziții de top management. Pot astăzi să prezint un portofoliu de realizări profesionale în peste 26 de ani cu care mă mândresc. Acumulând experiență valoroasă în companii multinaționale, am adus bune-practici și valori de lucru în Ministerul Comunicațiilor și Tehnologiei Informației și apoi în propria mea companie de consultanță. Așadar, cunosc mediul privat, cunosc mediul public, iar acum pot aduce experiența aceasta în administrația locală. Eu mi-am publicat CV-ul încă de la debutul campaniei electorale, lucru pe care nu îl pot spune despre contracandidați.

Cum este sa fii antreprenor în România?

Corina Pânzaru: Groaznic! Am ajuns “să visez”, nu să am propria firmă sau propria afacere (cum ar fi normal în țara mea, în care m-am născut și în care trăiesc), ci doar să mă angajez la o multinațională, să îi privesc pe co-naționalii mei care încearcă să creeze ceva pe cont propriu, cu dispreț suveran și nedisimulat, și să mă adresez cu fraze de tipul “voi, românii” sau “aici la voi în România”

Am o cunoștință, un antreprenor român (cu o firmă sănătoasă de altfel), care a încercat, acum câțiva ani, să ia un credit de la o mare bancă, fostă românească, și evident “privatizată” democratic și transparent.

S-a chinuit mult, a ajuns la președinte și i-a explicat dorința lui de a-și finanța un contract câștigat în România (o speță extrem de simplă, de altfel)… Respectivul președinte (român neaoș de altfel, dar odată cu promovarea lui pe poziția de top, a devenit, mental deja, cetățean european, global și nu un român cerșetor), agasat de lungimea argumentației, i-a dat o replică din zbor, grăbit spre avionul care îl ducea la corporație, departe de această Românie murdară și coruptă:

“ Nene, nu înțelegi ca noi nu finanțăm firmulițe românești și business-urile lor de doi lei, vino cu o “sizeable multinational company” în față și atunci poate mai discutam… “

Asta înseamnă din păcate sa fii antreprenor în România! Mai vreți exemple?

Cum vedeți viitorul României?

Corina Pânzaru:  Dacă mediul de afaceri românesc sănătos nu se implică cât mai rapid în politică (prin capacitarea cetățeanului ca factor decizional, prin implementarea în administrația publică a unui sistem managerial similar celui din mediul de afaceri) și în relansarea antreprenoriatului romanesc (decimat până la dizolvare între 2010 și 2020), nu vom reuși să ținem România pe linia de plutire și riscăm să pierdem la poker-ul mondial chiar și suveranitatea noastră națională.

Uitați-vă în jur… Uniunea Europeană este în curs de disoluție, dincolo de lozincile triumfaliste, nimeni nu își mai pune realist problema supraviețuirii UE în formatul actual, ci doar când se va întâmpla  dezintegrarea acesteia.

UE nu mai are resurse (după criza prelungită, după pandemie și continua lipsă de reacție lucidă în fața realității) să susțină în întregime acest mecanism găunos și nefuncțional. Iar prima prioritate a Germaniei va fi salvarea cel mult a unor țări din zona Euro, nicidecum a unora din afara acestei zone (fosta Europa de Est),  altfel spus periferia estică va fi lăsată de izbeliște. Aceste state, noi și vecinii noștri, vom fi, ca acum 60 de ani la Yalta, doar o monedă de schimb pentru noua reașezare mondială din epoca post-globalizare.

Dacă cineva își închipuie că Brexit-ul a venit din întâmplare, este un monument de naivitate. Englezii au reclamat de multă vreme disfuncționalitățile profunde ale Europei Germane – decuplarea birocratică a administrației de la Bruxelles de realitățile din țările UE, dubla măsură în economie și justiție, prioritizarea interesului german (și marginal al celui francez) față de toate celelalte interese naționale ale statelor europene, negarea celor trei valori fundamentale europene – familie, națiune, religie. Aceste aspecte i-au făcut pe pragmaticii britanici să se extragă, elegant, din barca pe cale de a se scufunda…

Și cum bine se exprima un înalt funcționar german la Berlin anul trecut “pentru Germania, Brexitul este al doilea Stalingrad, de acum înainte nu vom mai merge decât în jos, până la un alt colaps, economic și/sau politic, similar celui din 1945”.

Polonia, Ungaria, Cehia, Slovacia și chiar Bulgaria au anticipat aceste probleme, dovedind că au o clasă politică mult mai matură, competentă și patriotică. Sunt convinsă că au deja schițate  soluții și mecanisme clare pentru perioada post-UE.

România cred ca nici măcar nu și-a pus problema acestui scenariu iminent. Cu atât mai puțin să își construiască alternative.

În concluzie și metaforic vorbind, nu este atât problema că România să piardă la noua partidă de poker mondială. Problema este că, reprezentată de mutanții politici actuali (fie din PSD, PNL sau președinție, că restul nu contează), România nu va fi nici măcar invitată în sala la care se joaca acest poker. Va rămâne la ușa istoriei, așteptând încă 40-50 ani ca poate noile generații de români, vor înțelege și vor implementa dezideratele naționale esențiale.

Acea șansă, însă, nu va veni prea curând atât timp cât este reprezentată de actuala clasă politică, iar România va rămâne, în continuare, o țară pe care cei ce decid marile măsuri la nivel mondial nu o pot găsi cu ușurință pe hartă. Cu alte cuvinte, degeaba așteptăm să ne vină ajutor de la alții, dacă noi nu reușim să avem grijă de moștenirea copiilor noștri.

BVBStiri BVB

SIF OLTENIA S.A. (SIF5) (23/09/2020)

Litigiu dosar nr. 2967/63/2020

ARTEGO SA (ARTE) (23/09/2020)

Convocare AGA O & E 26.10.2020, anulare convocare AGA O&E 23.10.2020

ELECTROARGES SA (ELGS) (23/09/2020)

Ajutor de Stat - Extinderea capacitatii de productie - 2020 -2022 - EN

SIF OLTENIA S.A. (SIF5) (23/09/2020)

Disponibilitate raport consolidat semestrul I 2020