• “Raportul Draghi vine ca un semnal de alarmă, dar și ca un plan de acțiune pentru o Europă care nu mai are luxul de a întârzia”

• “Raportul Draghi a apărut pentru că Europa riscă să devină un muzeu tehnologic și o piață de consum, în timp ce alte regiuni – în special SUA și China – devin lideri în inovație, producție și influență economică globală”

• “România trebuie să învețe din modelele de succes ale altor state europene și să creeze un sistem fiscal care încurajează producția locală, nu doar consumul”

• Interviu cu Gruia Stoica, fondator și președinte GRAMPET Group

Raportul Draghi susține că Uniunea Europeană are nevoie de o politică industrială mult mai coordonată, de decizii mai rapide și de investiții masive dacă vrea să țină pasul cu rivalii economici, Statele Unite și China. Cum apreciați dvs. politica industrială a Europei?

Gruia Stoica: Uniunea Europeană se află la o răscruce de drumuri. Politica sa industrială, fundamentată pe sustenabilitate, autonomie strategică și inovare, are o viziune corectă, dar este încetinită de procese decizionale greoaie și de o coordonare deficitară între statele membre. Raportul Draghi vine ca un semnal de alarmă, dar și ca un plan de acțiune pentru o Europă care nu mai are luxul de a întârzia.

Competitivitatea Uniunii Europene este pusă sub presiune de conflictele comerciale tot mai intense, iar taxele vamale introduse la începutul acestei luni – și menținute parțial – vor afecta exporturile europene și vor crea un dezechilibru concurențial major.

Raportul Draghi propune o abordare mai flexibilă, mai rapidă și o direcție clară: investiții în infrastructură, digitalizare, tehnologii verzi și autonomie energetică. Aceste măsuri sunt esențiale pentru ca Europa să-și poată proteja producția internă, să susțină locuri de muncă și să rămână relevantă pe scena economică globală.

Comisia Europeană a lansat inițiative precum Pactul Verde European și Next Generation EU, dar acestea au nevoie de extindere și de sprijin mai direct pentru a rivaliza cu politicile rapide și masive din SUA sau din China.

Programul European Horizon Europe, de exemplu, finanțează proiecte de inovare, însă pentru rezultate semnificative, UE ar trebui să faciliteze mai ușor accesul companiilor mici la aceste fonduri și să reducă birocrația din jurul procesului de aprobare.

Mai mult decât atât, Europa ar putea lua în considerare alocarea de fonduri industriale comune, dedicate sectoarelor strategice (tehnologie verde, microelectronică sau logistică) și direcționate către statele membre în funcție de nevoile specifice de dezvoltare.

De ce a fost nevoie de apariția Raportului Draghi?  

Gruia Stoica: Raportul Draghi nu este doar o analiză – este un apel la acțiune. A apărut pentru că Europa riscă să devină un muzeu tehnologic și o piață de consum, în timp ce alte regiuni – în special SUA și China – devin lideri în inovație, producție și influență economică globală.

În ultimele decenii, investițiile industriale europene nu au fost pe măsura celor din Statele Unite sau China (care au programe guvernamentale extinse și orientate către sectorul privat și politici mai flexibile în privința investițiilor în tehnologie și infrastructură). Astfel, din cauza costurilor mari și a lipsei unor stimulente puternice de dezvoltare pe termen lung, vedem companii europene de prestigiu (precum Airbus și Siemens) care au început să-și relocheze o parte din producție în afara Europei.

Raportul Draghi vine cu o propunere clară: Europa are nevoie de un ecosistem industrial unificat, susținut de un cadru de reglementare coerent și de fonduri comune dedicate sectoarelor strategice. Trebuie să trecem de la diversitate la sinergie, de la lentoare instituțională la reacție rapidă și coordonată.

Fără o strategie industrială clară, nu vom putea ține pasul cu investițiile masive și cu expansiunea economică. Iar raportul Draghi propune crearea unui ecosistem industrial comun, în care statele membre să poată colabora la proiecte mari și să-și alinieze reglementările, astfel încât activitățile de producție, inovare și dezvoltare de noi tehnologii de vârf să fie facilitate. Trebuie simplificate procedurile, canalizate fondurile în proiecte strategice și create condiții pentru ca industria europeană să prospere. Totodată România, în mod special, are de câștigat întrucât poate atrage investiții în sectoare precum energie, transport și industrie prelucrătoare.

Cum ar trebui autoritățile europene să ajute fiecare țară în parte, în speță România, pentru a crește competitivitatea?

Gruia Stoica: Pentru a ajuta țări precum România să devină competitive, autoritățile europene ar trebui să ofere sprijin adaptat fiecărei economii în parte, în funcție de particularitățile sale. În cazul unei piețe emergente, așa cum este România, Uniunea Europeană trebuie să sprijine investițiile în infrastructură, să stimuleze producția locală și să creeze mecanisme eficiente de finanțare. Țara noastră are un potențial imens, dar are nevoie de susținere pentru a-l valorifica.

Un exemplu concret este terminalul intermodal din Dornești, jud. Suceava, o investiție de 10 milioane de euro realizată de GRAMPET Group. Acest proiect conectează nordul țării cu piețele internaționale și reduce timpul și costurile de transport. Cu sprijin european, astfel de terminale pot deveni puncte strategice în rețeaua logistică a continentului.

De asemenea, fondurile de coeziune ale UE ar putea, și ar trebui, să fie orientate către proiecte de digitalizare a industriei și dezvoltare de infrastructură logistică în România.

Astfel de soluții ar putea viza: prioritizarea proiectelor de transport în cadrul Programului Operațional Infrastructură Mare (POIM) pentru a crea legături mai eficiente între regiunile industriale și piețele externe; finanțarea educației tehnice prin Erasmus+ și alte inițiative pentru a forma o forță de muncă specializată în România; reducerea birocrației pentru accesarea fondurilor de inovare, susținând IMM-urile și startup-urile românești din sectoare cheie, precum IT și producția verde.

Care este opinia dvs. cu privire la evoluția industriei din România? Cum poate deveni aceasta mai competitivă în actualul context european, al tranziției energetice?

Gruia Stoica: Industria din România a evoluat semnificativ în ultimele decenii, dar există încă provocări majore în ceea ce privește creșterea productivității și a competitivității. Desigur, avem și noi câteva sectoare unde suntem inovatori, dar este nevoie de mult mai mult.

România are șansa unică de a deveni un actor-cheie în infrastructura energetică și logistică a Europei de Est. Pentru aceasta, este esențial să investim în tehnologii moderne, în capacități de producție sustenabilă și în sisteme de transport integrate. Tranziția energetică nu este doar un imperativ climatic – este o oportunitate economică și industrială majoră.

Investițiile strategice și colaborarea public-privată pot face ca România să devină mai competitivă din punct de vedere al industriei. Un exemplu major este proiectul Neptun Deep din Marea Neagră. Acesta va poziționa România ca principalul furnizor de gaze naturale din Estul Europei, asigurând nu doar independență energetică, ci și un avantaj competitiv pentru industrie. Combinând cu infrastructura de transport și modernizarea sistemelor feroviare, România poate oferi o platformă logistică și energetică esențială pentru investitorii europeni și globali.

Care ar trebui să fie pașii pe care să îi facă România pentru o industrie competitivă la nivel european?

Gruia Stoica: O infrastructură modernă de transport și logistică, care să faciliteze fluxurile comerciale, este esențială în acest sens, iar statul trebuie să acționeze ca partener.

În cazul nostru, colaborarea cu autoritățile locale pentru terminale intermodale a dus la soluții eficiente și rapide. Aceste parteneriate trebuie extinse, pentru că mediul privat are know-how-ul, iar statul are instrumentele necesare pentru a accelera implementarea.

Sprijinul poate veni prin garanții de stat, granturi, scheme de ajutor pentru digitalizare sau investiții verzi. Dar și prin stabilitate fiscală și un cadru legislativ predictibil.

De asemenea, este important să reducem birocrația și să gândim programe de sprijin, astfel încât mediul de afaceri să fie impulsionat să investească mai mult. Trebuie să mizăm pe digitalizare și să prioritizăm dezvoltarea de competențe digitale. În acest fel, ne va fi mai ușor să ne adaptăm la noile tendințe din piața muncii și să fim mai bine pregătiți pentru cerințele unei industrii competitive la nivel european.

Cum poate fi impulsionat mediul privat să facă investiții pentru a crește competitivitatea? Cum ar trebui să ajute statul investițiile private?

Gruia Stoica: Mediul privat investește acolo unde există predictibilitate, parteneriat și potențial de creștere. Asta înseamnă că statul are un rol esențial: nu de a substitui piața, ci de a o stimula prin mecanisme inteligente și sustenabile.

Un cadru fiscal stabil, previzibil și orientat spre dezvoltare este fundamentul. Antreprenorii români – și investitorii străini – au nevoie de certitudine legislativă pentru a aloca capital în proiecte de anvergură. În lipsa acesteia, investițiile se amână sau se relochează.

Un semn bun în această direcție ar putea fi reprezentat de facilitarea accesului la finanțare sau la granturi pentru activitățile de cercetare și dezvoltare (esențiale, de altfel, pentru a crește competitivitatea). O altă modalitate ar fi reprezentată de parteneriatele public-private, și ele necesare pentru a sprijini inovarea și pentru a facilita accesul companiilor românești la piețele internaționale.

Cum poate România să câștige din inovare? Cum putem ajuta companiile să inoveze? Cum vă explicați că avem specialiști foarte buni în IT, dar în raportul DESI suntem pe ultimul loc?

Gruia Stoica: Trebuie să investim mai mult în digitalizarea proceselor industriale și administrative. Digitalizarea înseamnă eficiență, trasabilitate, transparență – și poate transforma inclusiv industria feroviară, prin automatizarea traficului, mentenanță predictivă și integrarea sistemelor logistice. Aceste lucruri sunt deja realitate în Europa de Vest și trebuie replicate și în țara noastră.

Locul României în raportul DESI este o provocare și, totodată, o oportunitate. Trebuie să ajungem la același nivel cu țările europene avansate din punct de vedere digital, iar asta ne oferă spațiu de creștere, de dezvoltare, de a pune în valoare avantajele competitive de care dispunem.

Poate cel mai important dintre ele este reprezentat de numărul specialiștilor în IT și de cel al absolvenților de studii superioare cu profil STEM. Sunt foarte mulți, dar este important să valorificăm așa cum trebuie această resursă umană specializată pe care o avem și să ne asigurăm că acești specialiști vor găsi aici, în țară, oportunitățile pe care le oferă și alte state din Europa.

Odată ce vom face asta, România va câștiga din inovare prin crearea unui ecosistem favorabil care să includă centre de cercetare și dezvoltare și o infrastructură digitală dezvoltată, bine pusă la punct.

În același timp, trebuie să oferim companiilor românești – în special IMM-urilor – acces real la fonduri de inovare și tehnologie. Multe dintre ideile valoroase mor în fașă din lipsă de sprijin concret sau din cauza birocrației. Digital Innovation Hubs, granturile pentru R&D, acceleratoarele de business – toate trebuie integrate într-o strategie națională clară, cu obiective măsurabile.

Puteți să ne spuneți care sunt domeniile în care România are un avantaj competitiv?

Gruia Stoica: Pe lângă sectorul de IT, energia, logistica și industria grea – în special cea feroviară – sunt cele mai promițătoare domenii. De asemenea, sectorul agroindustrial și prelucrarea materiilor prime pot deveni motoare economice, dacă sunt conectate la rețele moderne de transport. Țara noastră are toate ingredientele pentru a deveni un hub regional: resurse naturale, capital uman, poziție strategică. Avem nevoie doar de viziune și continuitate în politici. Este important să investim în proiecte strategice în aceste domenii și să valorificăm foarte bine potențialul pe care îl au.

Cum ar trebui să educăm forța de muncă tânără pentru a crește competitivitatea? 

Gruia Stoica: Prin educație practică și orientată către nevoile pieței. Noi, GRAMPET Group, suntem un partener de încredere pentru instituțiile de învățământ și mediul academic de profil, oferind suportul nostru pentru formarea și perfecționarea specialiștilor. Oferim burse, investim în laboratoare de specialitate și programe de formare profesională. Ne implicăm în pregătirea tinerilor și îi îndrumăm pe drumul lor spre viitor, cu precădere în domeniul nostru de activitate, care se confruntă din păcate cu un deficit de specialiști și personal calificat.

Tinerii trebuie să vadă că industria nu înseamnă praf și uzură, ci tehnologie, digitalizare și inovație. Este important ca aceștia să își dezvolte competențe digitale, tehnice și de inovare, pentru că ele sunt esențiale în economia modernă și le vor face mai ușoară tranziția de pe băncile școlii în piața muncii. Mai mult, este vital ca sistemul educațional să includă componente de sustenabilitate, robotică, inteligență artificială – pentru ca absolvenții să fie pregătiți pentru ceea ce urmează.

Tinerii din România au talent, ambiție și deschidere. Dacă le oferim contextul potrivit – educație relevantă, infrastructură modernă, oportunități concrete – ei pot deveni motorul transformării noastre industriale și tehnologice.

Cum ar trebui să acționeze statul din punct de vedere fiscal pentru a crește competivitatea economiei? 

Gruia Stoica: Politica fiscală joacă un rol esențial în dezvoltarea industriei și creșterea competitivității economice. Aceasta poate fi un accelerator sau un obstacol în calea dezvoltării. Deducerile fiscale pentru investiții verzi, scutirile pentru cercetare-dezvoltare sau facilitățile pentru companiile care creează locuri de muncă în zone defavorizate sunt instrumente care pot revitaliza industria. România trebuie să învețe din modelele de succes ale altor state europene și să creeze un sistem fiscal care încurajează producția locală, nu doar consumul.