* “Dacă 20% din populația României chetuieşte 10-16% din venitul lunar pe încălzire, atunci aceasta este o chestiune care trebuie foarte atent analizată”.

Luni, intră la vot, în plenul Senatului, Legea consumatorului vulnerabil, după ce documentul a trecut prin dezbaterile de la Comisiile permanente, ne-a declarat István-Loránt ANTAL, Preşedintele Comisiei pentru Energie, Infrastructură Energetică și Resurse Minerale din Senat.

Guvernul a aprobat în luna martie proiectul de lege privind stabilirea măsurilor de protecție socială pentru consumatorul vulnerabil de energie. Este o lege care ar fi trebuit adoptată încă din 2012, când a fost reglementată liberalizarea treptată a pieței energiei și gazelor naturale. În prezent, proiectul se află în dezbatere în Parlament, unde poate suferi modificări, iar termenul de aplicare este 1 septembrie 2022.

Domnul Antal ne-a spus: “Nici o lege nu este perfectă. Este adevărat că definirea consumatorului vulnerabil este așteptată de foarte mult timp.

Noi, la Senat, am fost presaţi de timp cu dezbaterile pentru că vorbim de o lege mare şi importantă și aveam termen de trecere tacită (n.r. Termenul de adoptare tacită este de 45 de zile, și se calculează de la data de 06.04.2021). Cred că în această perioadă am reușit să avem un dialog constructiv și pe baza acestuia să pregătim pentru Camera Deputaților o lege îmbunătățită.

Actualul proiect de lege a fost gândit de către Ministerul Muncii și acolo, pe baza datelor lor, s-au definit circa 420.000 de consumatori vulnerabili.

După ce am primit documentul de la Guvern, împreună cu doamna senator Silvia Dinică, președintele Comisiei Economice din Senat, am examinat destul de mult legea și am inițiat mai multe discuţii – suntem în a patra săptămână în care tot dezbatem în comisiile reunite. Am invitat oficiali ai ANRE, AOR, UNCJR, AMR, INS, cam pe toți cei interesați de subiect și care au putut să facă observații, să ofere puncte de vedere pe această lege. Sunt mulțumit de faptul că am putut să avem dezbateri constructive. Am reușit să parcurgem toată legea și să avem deja o idee și despre lipsurile proiectului. Astăzi o să dăm vot pe raport și cred că până luni o să reușim să pregătim o lege acceptabilă, care să plece mai departe la Camera Deputaților”.

Legea definește consumatorul vulnerabil, dar nu 100%, spune domnul Antal, adăugând că, în Camera Deputaților, va mai fi de lucru: “Legea definește și valorile de referință pentru consumul energie electrică, gaze naturale, lemne etc. Referitor la consumul de lemne, de exemplu, au fost obiecții, pentru că se dă 80 RON pe lună, care este o valoare unde credem că mai e loc de lucrat, fiind o sumă infimă.

De asemenea, legea are în vedere şi posibilitatea pentru ajutoare financiare, dar și ajutoare non- financiare (n.r. facilități de acces și conectare la sursele de energie disponibile necesare pentru asigurarea nevoilor energetice minimale).

Partea cu ajutoarele non-financiare nu este dezbătută pe larg, dar  intenția inițiatorului este bună și lasă portițe pentru UAT-uri (unităţi administrativ teritoriale) pentru a include astfel de consumatori vulnerabili definiți prin lege în programe proprii, bazate pe condiționalități pregătite de UAT-uri, ceea ce este bine, dar noi credem că este nevoie de clarificări.

Fără un impact bugetar clar pe partea de ajutoare non-financiare este greu să introduci o chestie concretă, dar am insistat să dezvoltăm mai mult partea aceasta cu posibilitățile de ajutoare non-financiare.

Îmi doresc ca acest proiect de lege să nu fie pur și simplu un «refurbish» (remodelare) al ajutorului de încălzire, să nu schimbăm doar o sintagmă de ajutor de încălzire cu cea de consumator vulnerabil, pentru că nici Uniunea Europeană și nici Strategia Energetică nu asta au în vedere.

Consumatorul vulnerabil trebuie încadrat într o gândire integrată.

Nu dăm doar un ajutor de încălzire într-o nouă formă și am terminat povestea  consumatorului vulnerabil. După ce a fost definit, trebuie creată metoda de de calcul prin care incluzi sau creezi cifrele de referință. Trebuie mers mai departe și găsită soluția prin care  consumatorul vulnerabil se poate include în diverse programe finanțate din PNRR, din fonduri existente de la Uniunea Europeană sau chiar fonduri guvernamentale.

Nu cred că este de ajuns ca, după ce am definit consumatorul vulnerabil, să dăm acei 80 RON, 250 RON sau 500 RON ajutor pe lună  pentru energie electrică, gaze naturale, lemne şi atât. Este nevoie să includem aceste locuinţe în programe de eficiență energetică. Şi la acest capitol cred că mai este de lucrat”.

Dacă ne raportăm la perioada când am avut piață reglementată, cred că putem să declarăm liniștiţi că toată populația a fost introdusă în categoria consumatorului vulnerabil și a fost subvenționată, mai spune domnul Antal. După liberalizarea pieței gazelor și energiei electrice, vorbim de o piață concurențială, în care avem nevoie de o lege care se definească acele persoane care chiar au nevoie de subvenții.

Domnul Antal ne-a spus: “INS a pregătit un studiu extrem de bun în ceea ce privește starea nației la capitol de venituri, de cheltuieli cu consumul energetic, la capitolul de bunăstarea nației. Din acest studiu reiese foarte clar că populația României, într-o proporție destul de mare, din veniturile lunare, aproximativ 10-16% cheltuiește pentru consum energetic.

Asta într-o definiție clară la nivel european, lasă loc înțelegerii că un număr mai mare de populație intră în categoria de sărăcie energetică. Dacă punem problema din punctul de vedere al sărăciei energetice – și din punctul de vedere al consumatorului vulnerabil – atunci cred că legea trebuie să fie acel cadru nu fixat sută la sută acum, ci pe viitor să lase loc pentru creșterea acestui număr de 420.000 de consumatori vulnerabili.
Dacă 20% din populația României chetuieşte 10-16% din venitul lunar pe încălzire, atunci aceasta este o chestiune care trebuie foarte atent analizată”.

Legea Consumatorului Vulnerabil a fost inițiată de Ministerul Muncii. Principalele măsuri de protecție socială adoptate sunt ajutorul pentru încălzirea locuinței în perioada sezonului rece și suplimentul pentru energie acordat lunar, pe tot parcursul anului, informează Ministerul Muncii.

În ceea ce privește ajutorul pentru încălzirea locuinței în perioada sezonului rece, actul normativ prevede:

– se reglementează tipul de ajutoare: pentru încălzirea locuinței cu energie termică furnizată în sistem centralizat, pentru încălzirea cu gaze naturale, cu energie electrică și cu combustibili solizi sau lichizi;

– se stabilește limita maximă a veniturilor până la care o persoană sau o familie poate beneficia de ajutoare pentru încălzire, respectiv de 810 lei/persoană în cazul familiilor și de 1.445 lei în cazul persoanei singure, ceea ce reprezintă o creștere a nivelurilor de venituri de la 800 lei la 810 lei, iar pentru persoana singură de la 1.082 lei la 1.445 lei.

– cuantumul ajutoarelor se stabilește prin compensare procentuală aplicată unei valori de referință diferențiată în funcție de sistemul de încălzire. Compensarea procentuală este de 100% pentru beneficiarii cu cele mai mici venituri și de minimum 10% pentru cei ale căror venituri se află la limita maximă.

Valoarea de referință la care se aplică compensarea procentuală este de 250 lei pentru gaze naturale (în prezent cuantumul maxim este de 262 lei), 500 lei pentru energie electrică (dublu față de cuantumul actual de 240 lei), 80 lei pentru combustibili solizi/lichizi (fața de 58 lei cuantumul maxim actual acordat din bugetul local beneficiarilor de ajutor social, respectiv 54 lei cuantumul maxim plătit din bugetul MMPS), iar pentru energie termică valoarea de referință este dată de prețul local al gigacaloriei.

Suplimentul pentru energie acordat pe tot parcursul anului este o măsură nou-introdusă și este diferențiat în funcție de sursa de energie, respectiv :

– 30 lei pentru consumul de energie electrică;

– 10 lei pentru consumul de gaze naturale;

– 10 lei pentru consumul de energie termică;

– 20 lei pentru consumul de combustibili solizi și petrolieri;

– majorarea cuantumului suplimentului la 50 de lei, în cazul în care unica sursă este energia electrică.

De asemenea, a fost reglementată posibilitatea acordării suplimentului, cumulat, pentru sursele de energie utilizate și cea de decontare a suplimentului pentru energie la furnizor.

Actul normativ mai prevede că plata ajutoarelor pentru încălzirea locuinței cu lemne pentru beneficiarii ajutorului social acordat în baza Legii nr. 416/2001 se va prelua din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Muncii și Protecției Sociale și nu va mai fi în sarcina directă a autorității administrației publice locale.

Sumele necesare pentru asigurarea ajutorului pentru încălzirea locuinței, cu excepția celui acordat din bugetele locale, se suportă din fondurile alocate cu această destinație în bugetul Ministerului Muncii și Protecției Sociale, iar plata se efectuează de Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială prin agențiile județene, direct la furnizori în cazul energiei termice, gazelor naturale și energie electrică, iar în cazul ajutorului pentru lemne, cărbuni, combustibili petrolieri la beneficiari, prin intermediul primăriilor.

Legea va intra în vigoare la 1 septembrie 2022, pentru aplicarea acesteia urmând ca, prin hotărâre a Guvernului, până la aceeași dată, să fie aprobate normele metodologice, astfel încât instituțiile implicate să poată asigura logistica necesară aplicării.

Peste 400.000 de persoane vor beneficia de suplimentul pentru energie și de ajutorul de încălzire, iar cheltuielile se estimează la 115.150.000 lei în 2022 și la 259.206.000 lei în 2023.

Sărăcia energetică este o mare provocare societală, având impact direct asupra sănătății și afectând aproximativ 54 de milioane de cetățeni europeni ( CE). Prețurile ridicate ale energiei, veniturile mici și locuințele izolate necorespunzător, umede și nesănătoase sunt cauze ale ratei crescute de sărăcie energetică. Prețurile la energia electrică au crescut semnificativ în majoritatea țărilor în ultimul deceniu, ceea ce, în combinație cu criza economică și financiară recentă și cu performanța energetică slabă a parcului imobiliar din Europa, a provocat îngrijorări tot mai mari legate de sărăcia energetică în Europa. În jur de 11 % din populația din UE – 54 de milioane de cetățeni europeni – sunt afectați de sărăcia energetică. Și totuși, majoritatea țărilor din UE nu au încă indicatori pentru identificarea sau cuantificarea consumatorilor vulnerabili de energie și nu direcționează în mod corespunzător măsurile împotriva sărăciei energetice.

Pentru a măsura sărăcia energetică, potrivit studiilor la nivel european, sunt utilizaţi mai mulţi indicatori. Indicatorii principali sunt definiți după cum urmează:
1. Ponderea ridicată a cheltuielilor energetice în venituri : parte a populației cu ponderea cheltuielilor energetice în venituri mai mult de două ori mediana națională (sursa: EPOV, 2010 HBS). 2. Sărăcia energetică ascunsă: parte a populației a cărei cheltuială absolută de energie este sub jumătate din mediana națională (sursă: EPOV, 2010 HBS).
3. Incapacitatea de a păstra căldura în locuinţă în mod adecvat: pe baza disconfortului termic auto-raportat (sursă: Eurostat, 2016 SILC).
4. Restanțe la facturile de utilități: pe baza incapacității auto-raportate a gospodăriilor de a plăti la timp facturile de utilități în ultimele 12 luni (sursă: Eurostat, 2016 SILC).
Prin urmare, pentru a avea o imagine completă a sărăciei energetice se iau în calcul:
– Veniturile gospodăriei disponibile pentru obţinerea energiei necesare
– Veniturile gospodăriei disponibile pentru investiţii în îmbunătăţirea energetică a condiţiilor de viaţă – Calitatea energetică a locuinţei
– Accesul la diferite tipuri de surse energetice
– Cultura consumului energiei

Estimări privind costurile măsurilor propuse (Ministerul Muncii):

Pentru ajutorul de încălzire:

Număr beneficiari: 427.000 din care:

 – 42.759 pentru energie termică

 – 94.070 pentru gaze naturale

– 12.828 pentru energie electrică

– 277.934 pentru combustibili solizi și lichizi

 Cuantum mediu ajutor lunar:

– 70 lei pentru energie termică

 – 140 lei pentru gaze naturale

 – 130 lei pentru energie electrică

– 52 lei pentru combustibili solizi și lichizi

Cheltuieli lunare 32.280 mii lei, din care:

– 2.993 mii lei pentru energie termică

– 13.170 mii lei pentru gaze naturale

– 1.667 mii lei pentru energie electrică

– 14.450 mii lei pentru combustibili solizi și lichizi

Cheltuieli sezon rece (5 luni): 161.400 mii lei

Pentru suplimentul pentru energie

Număr beneficiari: 427.000

Sumă lunară medie: 50 lei

Perioadă acordare: 12 luni

 Necesar lunar: 21.350 mii lei

 Necesar 12 luni: 256.200 mii lei

 Necesar 2021 : 154.130 mii lei

Necesar 2022: 417.600 mii lei