Update articol:
INTERVIU EXCLUSIV

Marian Murguleţ, CIO, Secretar de Stat SGG: “Dacă ne comparăm cu alte țări europene, pe subiectul spectrului 5G, țara noastră înregistrează progrese peste media europeană”

“Din evaluarea Autorităţii Naţionale de Reglementare în Comunicaţii (ANCOM), în trimestrul 3 al acestui an se estimează că va fi adoptată documentaţia privind licitaţia 5G din țara noastră, iar la finalul anului ar trebui să fie acordate licenţele pentru spectrul suplimentar 5G”

  • Interviu cu domnul Marian Murguleţ, Secretar de stat Tehnologia Informației – Chief Information Officer, Guvernul României 

 

Care este stadiul implementării tehnologiei 5G în România? Ce aduce nou tehnologia 5g?

Marian Murguleţ: Din evaluarea Autorităţii Naţionale de Reglementare în Comunicaţii (ANCOM), în trimestrul 3 al acestui an se estimează că va fi adoptată documentaţia privind licitaţia 5G din țara noastră, iar la finalul anului ar trebui să fie acordate licenţele pentru spectrul suplimentar 5G. Sunt etape importante, a căror parcurgere ține cont atât de complexitatea adoptării tehnologiei, cât și de pașii administrativi și legislativi ce trebuie făcuți. Dacă ne comparăm cu alte țări europene (conform Raportului DESI 2020), pe subiectul spectrului 5G, țara noastră înregistrează progrese peste media europeană.

Există oportunități enorme în fața noastră, pe care le putem adapta în beneficiul cetățenilor, comunităților, societăților noastre. Rețelele 5G și Inteligența Artificială (AI) sunt domenii de inovație necesare pentru a permite dezvoltarea societății. Spre exemplu, cu 5G, datele transmise prin conexiuni de bandă largă fără fir pot călători la viteze multigigabit, cu performanțe și fiabilitate îmbunătățite semnificativ.

Dacă la tehnologia 3G aveam viteze de câteva sute de Kilobiți pe secundă, la 4G aveam sute de Megabiți pe secundă, cu 5G vom putea transfera informații la viteze de zeci de Gigabiți pe secundă. Comunicarea rapidă, cu astfel de viteze neatinse de alte standarde anterioare, între device-uri/echipamente/mașini și centre de comandă va susține masiv domeniul numit generic IoT (“Internet of Things”).  Obiectivul principal este să fie asigurată o experiență semnificativ îmbunătățită pentru utilizatorii finali, la viteze care nu au fost niciodată accesibile tehnologic până acum.

Care sunt punctele tari şi slabe ale tehnologiei 5G?

Marian Murguleţ: Ca avantaje principale, putem sublinia transmisia video de înaltă calitate, comunicarea între dispozitivele într-un mediu de internet al lucrurilor, o localizare mai precisă a locului fizic, comunicare cu latență scăzută și o mai bună capacitate de analiză în timp real. Se preconizează că noua tehnologie 5G va fi îmbunătățită cu inteligența artificială pentru a da un sens datelor, pentru a gestiona și a orchestra resursele rețelei și pentru a oferi informații pentru sisteme conectate și autonome. Aceasta va face orașe întregi „inteligente”, agricultura și sănătatea vor fi posibile în registrul “smart”, va permite mașinilor autonome să se conducă singure, în timp ce vor schimba extensiv pachete imense de date.

Pentru a putea beneficia din plin de avantajele tehnologiei este necesar în primul rând să facem investițiile necesare pentru a crește capabilitatea rețelelor de comunicații. De asemenea, simpla dotare tehnică nu este suficientă; trebuie să ne dezvoltăm și noi, utilizatorii, abilități necesare pentru a putea opera noi și noi aplicații și platforme ce vor opera pe această nouă infrastructură. Din acest punct de vedere nu le-aș numi chiar puncte slabe, ci provocări de modernizare și învățare pe care le vom depăși abordând tehnologia de pe poziția de instrument al nostru în drumul spre dezvoltare.

Care ar trebui să fie standardele optime pentru România în ceea ce priveşte tehnologia 5G?

Marian Murguleţ: România trebuie să urmărească și să trateze acele riscuri subliniate de Comisia Europeană în setul de instrumente pentru securitatea rețelelor 5G. Comisia a stabilit cadrul de evaluare pentru principalele amenințări, vulnerabilități și riscuri strategice la adresa rețelelor 5G, care vor sta la baza măsurilor ce vor fi adoptate la nivel național de fiecare stat membru, pentru a fi gestionate în mod corespunzător. Potrivit acestei evaluări, riscurile de securitate sunt relaționate, pe de o parte, cu inovațiile ce intervin în acest sector (în special în zona de software, aplicații și servicii bazate pe 5G), iar, pe de altă parte, cu furnizorii care construiesc și operează aceste rețele, și de care nu trebuie să fim complet dependenți. Ține de fiecare stat să prioritizeze aceste riscuri și să construiască măsuri eficiente de diminuare rezonabilă a lor. 

Cum ar trebui să se apere România de atacurile cibernetice după instalarea tehnologiei 5G?

Marian Murguleţ: Cu o bună organizare și implementare a măsurilor de acces și control, cu auditarea procedurilor operatorilor de telecomunicații, cu respectarea strictă a recomandărilor specialiștilor în cybersecurity. De asemenea, este important să plecăm de la bun început cu o strategie solidă pe partea de proiectare, implementare și operare a rețelelor 5G fundamentată pe un principiu similar de la dezvoltarea de software intitulat “security by design”. Tot ce construim de acum înainte trebuie să fie gândit să respectăm acest criteriu al securității. Lângă 5G vor veni treptat și alte blocuri tehnologice precum inteligența artificială, blockchain, quantum computing și altele, deci principiile stabilite acum pentru faza 5G vor fi valabile pentru tot ce înseamnă tehnologii noi cu rol vital în noua economie digitală.

Cu ce furnizori ar trebui să lucreze România pentru tehnologia 5G? Cum vedeţi o posibilă colaborare cu Huawei privind tehnologia 5G?

Marian Murguleţ: România este de dorit să colaboreze cu acei furnizori care vor îndeplini cele mai ridicate standarde de securitate și calitate ale tuturor produselor deoarece soluțiile și aplicațiile lor vor face parte din arhitectura rețelelor 5G din țara noastră.

Ce ar trebui să primeze în alegerea furnizorilor pentru tehnologia 5G: aspecte tehnologice, securitatea reţelelor sau interesele politice?

Marian Murguleţ: România va analiza atât valoarea adăugată a soluțiilor din perspectivă tehologică, cât și respectarea standardelor de securitate în domeniu. Evaluarea trebuie să se facă însă într-un context mai complex. Fiind parte componentă a unei Uniuni de țări cu interese și aspirații comune, vom împărtăși între noi punctele de vedere ce ne pot ajuta în adoptarea unei decizii cât mai bune pentru toți membrii. 

Cum comentaţi faptul că în ultima perioadă au tot apărut ştiri că tehnologia 5G dăuneaza sănătăţii oamenilor?

Marian Murguleţ: Studiile facute până în prezent în întreaga lume nu au identificat riscuri semnificative ale tehnologiei 5G pentru sănătatea oamenilor. Vorbim de studii realizate de autorități și specialiști cu puncte de vedere argumentate tehnic și metodologic, nu de surse nefundamentate științific. Pentru că nu toți avem cunoștințele tehnice necesare pentru a extrage și asimila noțiuni din domeniul telecomunicațiilor sau din sfera software, procesul de acceptare a unor schimbări tehnologice este câteodată mai îndelungat. Din acest punct de vedere, apreciez în mod deosebit efortul unor oameni de știință precum domnul Cristian Presură, care reușește să explice clar, din postura de fizician recunoscut, atât conceptele cheie ale tehnologiei 5G, cât și beneficiile pe care le vom avea cu toții după implementarea acesteia, demontând miturile care circulă printre unii concetățeni.

Cu toate acestea, este necesar să acordăm o atenție sporită și problemelor ridicate de către cei care susțin că tehnologia 5G dăunează sănătății oamenilor, să analizăm argumentele lor și să venim cu răspunsuri clare, să nu lăsăm loc de ambiguități.

Cum vedeti continuarea procesului de digitalizare dacă un furnizor important de telecomunicații părăsește piața?

Marian Murguleţ: Unul din riscurile strategice luate în calcul de evaluarea Comisiei Europene are în vedere exact această dependență de un singur furnizor din perspectiva evitării unui „single point of failure”. Așadar, fie că e vorba despre un operator care poate părăsi o piață, după cum ați menționat, fie poate fi depășit de solicitările primite simultan de la mai mulți operatori. În procesul de identificare a riscurilor, va trebui stabilit un mecanism de evitare a unei dependențe de un singur furnizor, de exemplu prin simularea unor arhitecturi multi-vendor, cu produse și soluții care pot fi integrate.

Care sunt contribuțiile pe care le-au adus marile companii IT&C în dezvoltarea istorică a infrastructurii de rețea a României?

Marian Murguleţ: Efortul coroborat al marilor companii IT&C a fost esențial pentru dezvoltarea industriei de profil din România. Aceste contribuții sunt evidente dacă ne uităm spre exemplu la ultimul raport Digital Economy and Society Index al Comisiei Europene. Deși la indicatorul capitalul uman sau servicii publice digitale, România este pe ultimul loc în rândul statelor membre, în ceea ce privește conectivitatea suntem în prima jumătate a clasamentului, iar în privința indicelui integrat al prețului la bandă largă suntem pe primul loc în clasamentul european. Aceste detalii sunt relevante pentru a realiza că marile companii din acest sector ne-au oferit în toți acești ani un avantaj strategic pe care trebuie să îl fructificăm pentru a genera noi oportunități de business, creșterea economică a sectorului și menținerea resursei umane de calitate. Mai simplu spus, să fructificăm investițiile și efortul pe care companiile IT&C și angajații lor le fac pentru a ne atinge obiectivele ca țară.

Tehnologia nu ne mai permite niciun fel de întârziere. Transformarea digitală ne obligă să implementăm accelerat măsuri întârziate ani de zile. Datorăm acest lucru cetățenilor care plătesc taxe și care, fără digitalizare, nu pot avea acces la servicii de bază. În același timp, datorăm acest lucru mediului economic care susține cu eforturi dezvoltarea tehnologică a României. Este timpul să ne unim forțele si să asigurăm mediul optim în țara noastră pentru ca valul tehnologic care a venit deja să fie utilizat în favoarea cetățenilor.

BVBStiri BVB

VES SA (VESY) (23/10/2020)

Neintrunire cvorum AGA O & E 22.10.2020

PRIMARIA ORASULUI ORAVITA (ORV27) (23/10/2020)

Informare - plati restante aferente emisiunilor de obligatiuni emise de Primaria Oravita & calcul rata dobanda pentru cuponul 26