Cantitățile enorme de droguri care intră și ies din Olanda au creat o economie paralelă, care pătrunde în întreaga societate olandeză.
Această situaţie subminează democrația, spune Jan Struijs, președintele sindicatului olandez al poliției.
Jan Struijs, președintele sindicatului polițiștilor, susține că Olanda a devenit un “narco-stat”, existând o economie paralelă care concurează cu economia oficială. Acest lucru a dus, de exemplu, la creșterea prețurilor la locuințe, la preluarea de către infractori a companiilor legale și la spălarea banilor în cantități mari.
“Eu spun că Olanda este un narco-stat 2.0 pentru că drogurile pompează atât de mulți bani în economia legală încât preiau controlul”, a declarat Struijs pentru postul suedez SVT, adăugând că acest lucru „subminează democrația, dar și economia”.
O altă consecință este că tot mai mulți oameni sunt amenințați, presați sau exploatați de infractori, de la politicieni locali, antreprenori, funcționari publici, jurnaliști și avocați.
SVT aminteşte cazul jurnalistului veteran Peter R. de Vries, care a fost împușcat anul trecut pe străzile din Amsterdam, decedând câteva zile mai târziu. Jurnalistul era unul din cei care cunoşteau cel mai bine dedesubturile „procesului Marengo”, procesul fluviu al unei mafii olandezo-marocane, implicată în traficul de droguri, proces în care ziaristul era consilierul unui martor cheie, Nabil B., asupra căruia au avut loc tentative de asasinat.
De asemenea, SVT a amintit și moartea avocatului Derk Wiersum, care a fost împușcat în 2019 în timp ce îl reprezenta pe martorul vedetă în proces.
În total, 17 persoane din mafia marocană (sau „Morco”) au fost acuzate de șase crime și mai multe tentative de omor.
În 2021, premierul olandez Mark Rutte a fost plasat sub protecția poliției, ca răspuns la temerile legate de un atac al Mafiei Morco – pe care France24 o descrie drept o organizație criminală nord-africană legată de traficul de cocaină.
Grupul operează în Olanda și Belgia și controlează o treime din tot traficul de cocaină din Europa. Un șef de sindicat al poliției a declarat în 2019 că Olanda devine un narco-stat.
Cartea din 2014 „Mocro Maffia”, realizată de Marijn Schrijver și Wouter Laumans, a inventat termenul și a adus banda criminală în atenția publicului, relatând modul în care un grup de hoți de bijuterii marocani din Amsterdam a creat una dintre cele mai puternice organizații criminale din Europa. După succesul său în Olanda, cartea a fost transformată într-un serial TV.
“Merită să mor pentru asta? Vreau ca copiii mei să crească fără tată? Vreau ca copiii mei să crească într-un stat narcotic? Acestea sunt genul de lucruri la care mă gândesc”, a spus jurnalistul Jens Olde Kalter pentru SVT cu privire la pericolul situaţiei.
Motto-ul organizației criminale este „Wie praat, die gaat” – „Cine vorbește, moare”. Organizația a început prin a introduce hașiș din Maroc în Europa înainte de a deveni unul dintre cele mai puternice carteluri de trafic de cocaină din Olanda și apoi în Belgia în anii 2010.
Prin dezvoltarea legăturilor directe cu cartelurile columbiene și mexicane, Mocro Mafia face trafic de cocaină prin porturile Anvers și Rotterdam. Europol consideră acum Belgia și Olanda centrele traficului de cocaină în Europa.
Potrivit investigaţiilor jurnaliştilor olandezi, în fruntea acestei operaţiuni gigantice s-a aflat între 2015 şi 2017 un bărbat: Ridouan Taghi, fiul imigranţilor marocani, care şi-a făcut un nume prin metodele sale extrem de violente.
Taghi a fost arestat în Dubai în 2019 și este acuzat că a ordonat asasinarea a nouă persoane. Procesul său a început la Amsterdam în martie 2021. Bărbatul de 43 de ani se află în prezent într-o închisoare de înaltă securitate din Vught, Olanda. Mulți dintre cei care au depus mărturie la procesul său au cerut anonimatul, temându-se de represalii din partea Mocro Mafia.
| Știri BVB