România și Bulgaria ar trebui să transforme parteneriatul strategic existent într-o relație economică și geopolitică mult mai consistentă, construită în jurul comerțului, energiei, infrastructurii, securității și cooperării regionale, iar Bucureștiul ar trebui să privească Sofia inclusiv ca pe o poartă către Balcani și Turcia, a declarat prof. Dan Dungaciu, prim-vicepreședinte AUR, în cadrul conferinței „România și Bulgaria – vecinătate și viitor comun”, organizată de Grupul de Politică Externă „Titu Maiorescu”, la Palatul Parlamentului.
„Suntem vecini. Avem aproape 470 de kilometri de frontieră comună, în cea mai mare parte pe Dunăre. Am intrat împreună în NATO, în 2004. Am intrat împreună în Uniunea Europeană, în 2007. Am parcurs împreună lungul drum către Schengen. Suntem două state riverane Dunării și două state ale Mării Negre. Și totuși, paradoxal, România și Bulgaria continuă să se cunoască prea puțin și, mai ales, să se gândească prea puțin una la cealaltă în termeni strategici”, a spus Dan Dungaciu.
- „Ce interese are România în Bulgaria azi?”
Dan Dungaciu și-a construit intervenția pornind de la celebra replică din „D’ale carnavalului” a lui I.L. Caragiale – „Ce căuta neamțul în Bulgaria?” –, pe care a transformat-o într-o întrebare despre interesele actuale ale României la sud de Dunăre. El a amintit că piesa lui Caragiale a fost jucată pentru prima dată în aprilie 1885, într-un an important pentru proiectul național bulgar, marcat ulterior de unificarea Bulgariei cu Rumelia Orientală.
„Dincolo de glumă, interogația din opera lui Caragiale sugera o preocupare serioasă”, a spus Dungaciu, întrebând: „Ce căutăm noi în Bulgaria? Sau, mai exact: ce interese are România în Bulgaria azi?”
În opinia sa, faptul că România și Bulgaria au parcurs împreună aderarea la NATO și Uniunea Europeană nu a fost urmat de construirea unei viziuni bilaterale suficient de puternice pentru perioada de după integrare.
Dan Dungaciu a amintit în acest context perioada de la începutul anilor 2000, când România era condusă de premierul Adrian Năstase, iar Bulgaria de Simeon de Saxa-Coburg-Gotha și se vorbea despre un „tandem româno-bulgar”: „Cele două state aveau atunci același obiectiv strategic: integrarea euro-atlantică. Au intrat împreună în NATO și au negociat în paralel aderarea la Uniunea Europeană. Tandemul a funcționat însă mai ales ca formulă diplomatică și ca instrument al integrării occidentale. Nu a produs o viziune bilaterală suficient de puternică pentru ziua de după integrare.”
Întrebarea care trebuie pusă acum, potrivit lui Dungaciu, este: „Ce vrem să facem împreună, ca România și Bulgaria? Nu pentru că ne cere Bruxelles-ul. Nu pentru că avem un dosar comun de aderare. Ci pentru că interesele naționale ale celor două state se întâlnesc.”
* Dungaciu: Economia a luat-o înaintea politicii
Unul dintre argumentele centrale ale intervenției a vizat evoluția relațiilor comerciale dintre cele două țări. „Există aici un paradox important. Politica a rămas în urmă, dar economia a avansat”, a spus Dan Dungaciu.
Potrivit datelor statistice bulgare citate de acesta, Bulgaria a exportat către România, în 2025, mărfuri de aproximativ 8,87 miliarde de leva, în timp ce importurile din România au fost de circa 8,19 miliarde de leva. Schimburile bilaterale de mărfuri s-au situat astfel la aproximativ 17,1 miliarde de leva, echivalentul a circa 8,7 miliarde de euro. „Economiile noastre ne spun ceva ce politica încă nu a înțeles suficient: România și Bulgaria au nevoie una de cealaltă”, a afirmat Dungaciu.
- „Problema podurilor este pusă invers”
În ceea ce privește infrastructura peste Dunăre, Dungaciu susține că discuția publică începe, de regulă, de la problema greșită: „De fiecare dată când discutăm despre relația România–Bulgaria ajungem aproape inevitabil la aceeași temă: podurile peste Dunăre. De ce avem atât de puține? De ce construim atât de greu? De ce nu există mai multe legături rutiere și feroviare? Sunt întrebări legitime. Dar, din perspectiva noastră, problema este pusă invers.”
Potrivit acestuia, infrastructura ar trebui să fie consecința unei strategii economice și geopolitice, și nu substitutul acesteia: „Nu construiești mai întâi podurile și speri că ele vor crea după aceea o relație strategică. Construiești relația strategică, iar aceasta face podurile inevitabile.”
Dungaciu consideră că, analizate doar prin prisma fluxurilor actuale, unele noi conexiuni peste Dunăre ar putea părea mai avantajoase Bulgariei, pentru care România reprezintă accesul către Europa Centrală și de Nord, Republica Moldova și Ucraina. Perspectiva s-ar modifica însă fundamental, spune el, dacă România ar construi prin Bulgaria o legătură economică și strategică mai amplă spre sud.
„Podurile nu mai sunt infrastructură prin care Bulgaria ajunge în România. Devin infrastructură prin care România ajunge în Balcani, la Marea Egee, la Istanbul și mai departe. În acel moment, fiecare pod peste Dunăre devine și un interes românesc.”
„Aceasta este schimbarea de perspectivă pe care o propunem: nu podurile creează strategia. Strategia creează podurile”, a subliniat Dan Dungaciu.
- Parteneriatul Strategic România–Bulgaria: economie, energie, transporturi și securitate
România și Bulgaria au ridicat oficial relația bilaterală la nivel de Parteneriat Strategic în martie 2023, prin declarația semnată la Sofia de președinții celor două țări. Documentul include, între altele, cooperarea economică, conectivitatea și infrastructura, energia, securitatea, afacerile europene și cooperarea regională.
Dungaciu consideră însă că parteneriatul trebuie transpus în proiecte concrete: „Un parteneriat strategic nu trebuie să existe doar în declarații comune, reuniuni diplomatice și fotografii oficiale. Trebuie să poată fi văzut pe hartă, în economie și în balanțele comerciale.”
Viziunea prezentată de acesta este structurată pe șase direcții: dezvoltarea schimburilor comerciale și a investițiilor reciproce; energia și interconectările; transporturile și navigația pe Dunăre; securitatea Mării Negre și a Balcanilor; cooperarea europeană, inclusiv în raport cu integrarea Balcanilor; și consolidarea dimensiunii regionale.
În plan economic, Dungaciu a vorbit despre dezvoltarea unor „lanțuri de producție româno-bulgare”, iar în energie despre „interconectări, infrastructură energetică, securitate energetică și proiecte comune în regiunea Mării Negre”. În transporturi, prioritățile ar trebui să includă, în viziunea prezentată, „poduri, căi ferate, autostrăzi, navigația pe Dunăre și conectarea porturilor de la Marea Neagră”.
- Dungaciu propune o axă București–Sofia–Ankara
O componentă importantă a strategiei prezentate de Dan Dungaciu este extinderea perspectivei dincolo de relația bilaterală, către Turcia. „Pentru România, Bulgaria nu trebuie să fie capătul drumului. Bulgaria trebuie să fie poarta României către Balcani și către Turcia”, a declarat acesta.
Dungaciu a invocat statutul Turciei de membru NATO, dimensiunea economiei sale, poziția strategică asupra Strâmtorilor și dezvoltarea industriei turce de apărare: „De aceea, România trebuie să gândească mai ambițios: București–Sofia–Ankara.”
El a precizat că un asemenea format nu ar trebui privit ca fiind îndreptat împotriva unui alt stat sau ca o alternativă la NATO ori Uniunea Europeană: „Nu împotriva cuiva. Nu ca alternativă la NATO sau la Uniunea Europeană. Ci ca expresie a intereselor concrete ale celor trei state într-o regiune care devine din nou esențială pentru securitatea și economia Europei.”
Miza ar fi crearea unor fluxuri economice suficient de puternice încât să genereze, ulterior, necesitatea infrastructurii. „Dacă vom crea fluxuri economice consistente pe axa România–Bulgaria–Turcia, infrastructura va urma economia. Atunci vom putea discuta altfel despre podurile peste Dunăre, despre coridoarele feroviare, despre porturile Constanța și Varna/Burgas, despre legătura spre Istanbul, despre energie și despre Marea Neagră”, a spus Dan Dungaciu.
- „Ce vrem să facem împreună în următorii 20 de ani?”
În concluzia intervenției sale, Dan Dungaciu a susținut că relația bilaterală ar trebui construită pornind de la obiectivele strategice pe termen lung și nu exclusiv de la proiecte individuale de infrastructură: „Timp de prea mulți ani am început discuția de la capătul greșit. Am întrebat: «Câte poduri mai construim?». Noi propunem să întrebăm mai întâi: «Ce vrem să facem împreună în următorii 20 de ani?». Dacă răspundem la această întrebare, problema podurilor va deveni mult mai simplă. Pentru că infrastructura urmează interesele. Comerțul urmează infrastructura. Iar influența politică urmează economia.”
România ar trebui, în această viziune, să privească Bulgaria „nu ca pe țara aflată dincolo de Dunăre, ci ca pe unul dintre partenerii prin care România poate redeveni un actor relevant în Balcani”, iar Bulgaria să vadă în România „nu doar drumul spre nord, ci un partener strategic pentru Dunăre, Marea Neagră și Europa Centrală”.
Revenind la întrebarea inspirată de Caragiale – „Ce caută România în Bulgaria?” –, Dungaciu a răspuns: „Își caută interesul național. Își caută piețe. Își caută infrastructura. Își caută securitatea. Își caută accesul spre Balcani și Turcia. Și își caută un partener.”
„AUR propune ca România și Bulgaria să treacă de la vecinătatea geografică la comunitatea de interese. Pentru că Dunărea nu trebuie să fie linia care ne separă. Trebuie să fie axa care ne unește”, a spus profesorul Dungaciu.
| Știri BVB