Președintele rus Vladimir Putin ar fi propus organizarea unui summit între el, președintele american Donald Trump și președintele chinez Xi Jinping pentru negocierea unui acord care să pună capăt războiului din Ucraina, potrivit CNBC.
Posibila întâlnire a fost menționată într-o convorbire telefonică cu Trump, pe 9 octombrie, a relatat luni Wall Street Journal, citând un fost ofițer al serviciilor de informații ruse, informat cu privire la discuții. Convorbirea a condus, de asemenea, la un acord care permite Moscovei să vândă motorină pe piața mondială.
Summitul nu este confirmat, dar, dacă va avea loc, președintele ucrainean Volodimir Zelenski nu ar urma să participe. Întâlnirea ar putea avea loc cu ocazia summitului Cooperării Economice Asia-Pacific (APEC), programat în noiembrie în orașul chinez Shenzhen.
Informația apare pe fondul intensificării tensiunilor dintre Ucraina și SUA, cel mai mare susținător militar al Kievului. Măsurile recente ale administrației Trump, care par să indice o apropiere de poziția Rusiei, au provocat îngrijorare în rândul aliaților europeni și critici inclusiv din partea unor membri ai Partidului Republican al lui Trump.
În weekend, președintele Donald Trump și-a apărat decizia de a ridica temporar sancțiunile asupra exporturilor rusești de motorină, precum și ordinul executiv din 18 octombrie prin care a suspendat aplicarea noilor sancțiuni împotriva Rusiei prevăzute într-un proiect legislativ inițiat de regretatul senator Lindsey Graham.
Într-o postare pe X, Zelenski a declarat că „decizia de a anula toate acestea, de a bloca toate acestea, mi se pare greșită”.
Trump l-a acuzat, într-o postare pe Truth Social, pe Zelenski că nu dorește să pună capăt războiului și a spus că decizia sa privind relaxarea sancțiunilor împotriva Rusiei urmărește să evite orice măsură care ar putea „îndepărta, în mod nechibzuit, Rusia de masa negocierilor”.
Institute for the Study of War (ISW) a criticat însă această abordare.
„Ordinul executiv al lui Trump din 16 octombrie nu susține obiectivele declarate de politică externă ale lui Trump privind încheierea războiului din Ucraina și nu va face decât să permită Rusiei să continue să finanțeze și să prelungească războiul din Ucraina, fără stimulente adecvate care ar putea determina Rusia să se angajeze în negocieri de pace semnificative”, a scris ISW într-un raport.
Atacurile asupra infrastructurii energetice
Cele mai recente evoluții vin după ce Trump i-a cerut Ucrainei să înceteze atacurile asupra infrastructurii energetice rusești, susținând că acestea determină creșterea prețurilor la motorină.
Așa-numitul „armistițiu energetic”, anunțat de Trump pe 11 octombrie, a fost urmat de continuarea atacurilor Moscovei asupra infrastructurii Ucrainei. Kievul și-a suspendat atacurile timp de trei zile, dar le-a reluat joia trecută.
„America ar trebui să vadă că Rusia nu face niciun pas reciproc ca răspuns la relaxarea sancțiunilor sau la acorduri. Dimpotrivă, ei interpretează fiecare semnal privind o oportunitate de a face bani drept dovadă că pariul lor pe război dă rezultate și că pot continua să lupte”, a scris duminică președintele ucrainean.
Tot duminică, Zelenski a declarat pentru Bloomberg că „au fost făcuți pași pentru a convinge Ucraina să capituleze”.
„Nu spun că acesta este obiectivul urmărit de partenerii noștri. Nu vreau să cred că partenerii noștri americani consideră că războiul” împotriva Rusiei „ar putea fi încheiat mai repede pe seama Ucrainei. Dar așa pare”, a spus el.
În weekend, Kievul și Moscova au făcut schimb de atacuri. Ucraina a lansat peste 1.000 de drone asupra Rusiei, provocând incendii la un terminal de export de petrol și la o rafinărie din Sankt Petersburg, în timp ce Moscova a atacat Kievul cu rachete balistice.
Starlink și Starshield
Săptămâna trecută, Kievul a acuzat Washingtonul că a ordonat restricționarea rețelelor Starshield, versiunea militară a sistemului Starlink al SpaceX, utilizată de Ucraina pentru coordonarea forțelor militare și apărarea împotriva atacurilor rusești.
Trump a negat vineri că Casa Albă ar fi ordonat restricționarea serviciilor de internet prin satelit Starlink furnizate forțelor armate ucrainene.
CEO-ul SpaceX, Elon Musk, a atribuit responsabilitatea pentru eventualele restricții guvernului american și lui Trump, scriind pe X că „sistemele Starshield sunt deținute și controlate de guvernul SUA”.
Restricțiile au însemnat că platformele care se deplasau cu viteze de peste 160 km/h, precum dronele interceptoare, și-au pierdut conectivitatea.
Presa ucraineană l-a citat pe Zelenski afirmând că restricțiile au reprezentat o „operațiune planificată”. Ucraina ar fi trimis automobile dotate cu Starlink în țări ale UE pentru a testa conectivitatea sistemului și ar fi constatat că asemenea restricții nu existau acolo.
Reuters a relatat joi, citând doi oficiali americani, că ordinul de restricționare a Starlink în Ucraina a venit de la Casa Albă, fără a preciza însă cine a dat efectiv ordinul.
The Telegraph a relatat vineri că Musk „l-a abordat pe Donald Trump cu ideea de a încetini Starlink în Ucraina” și că ambii ar fi avut un rol în impunerea restricțiilor.
| Știri BVB