Update articol:
Comisie parlamentară pe tema aducerii aurului României în țară

Teodorovici la Antena 3: Nu cumva aurul nostru de astăzi este pus gaj, într-o operaţiune internaţională, de către Banca Angliei?

Sursa Facebook

Dăncilă: „Funcţia unei rezerve de aur păstrate în afara ţării nu se mai justifică”

 

Ministrul de Finanțe, Eugen Teodorovici, vrea constituirea unei comisii parlamentare  pe tema aducerii aurului României în țară.

„Cel mai bine ar fi ca în Parlamentului României să se facă o comisie, fie de la Senat, fie de la Cameră, fie de la amândouă – de fapt, Senatul are aceste atribuţii – care să spună aşa: dom`le, haideţi să vedem situaţia reală, lăsăm că aducem sau nu aurul. Adică în primul rând, contractul în baza căruia aurul României, în anul de graţie, s-a dus din România unde s-a dus el, contractul cu toate clauzele, pentru că acel aur, odată dus acolo, să vedem care sunt costurile de chirie şi cine dispune de acest aur. Acest aur în baza lui se garantează, dar nu de noi, ci de cei care au aurul. De asta trebuie văzut. Nu cumva aurul nostru de astăzi este pus gaj, să zic, într-o operaţiune internaţională de către banca respectivă? De fapt, dacă vedem acel contract, vom şti exact”, a spus Eugen Teodorovici, la Antena 3.

Banca Naţională a României nu a efectuat cumpărări de aur, după 2010

Teodorovici crede că politicienii nu au avut niciun interes să explice subiectele economice: „În momentul acela, România va vedea exact care este situaţia şi oamenii se vor convinge că nu vrea nimeni să fure vreun aur. Vă daţi seama ce aberaţie? Fură un partid politic aurul ţării?! Acestea sunt chestiuni… Cred că se pune foarte mare preţ şi pe nivelul foarte jos de cultură financiară care astăzi, din păcate, există. Asta s-a făcut, din păcate, după Revoluţie. Clasa politică a ţinut, mă refer la partea financiară, foarte jos, tocmai pentru ca oamenii a fi manipulaţi, astfel de declaraţii să prindă sămânţă”.

Dăncilă: „Funcţia unei rezerve de aur păstrate în afara ţării nu se mai justifică”

Premierul Viorica Dăncilă consideră că România are o altă situaţie economică şi poziţie internaţională faţă de perioada 1999 – 2002, când a fost transferată rezerva de aur la Londra.  „România are cu totul altă situaţie economică şi poziţie internaţională faţă de anii 1999 – 2002, când a fost făcut transferul celor 61 de tone de aur la Londra. România este credibilă, are o solvabilitate mult mai consistentă, mai solidă faţă de acum 19 ani. Suntem stat membru al Uniunii Europene şi NATO, avem o economie de piaţă deplin funcţională, avem o creştere economică robustă şi susţinută an de an şi avem una dintre cele mai mici datorii publice”, a declarat Viorica Dăncilă într-un interviu difuzat, miercuri seară, de Antena 3.

„România are rezerve internaţionale consistente, aproximativ 32 de miliarde de euro, constituite la nivelul BNR, din care rezerva de aur înseamnă doar 3,8 miliarde de euro. Prin urmare, funcţia unei rezerve de aur consistente, păstrate în afara ţării, nu se mai justifică. România vrea să facă exact acelaşi lucru pe care l-au făcut deja sau urmează să îl facă şi alte state, precum Germania, Austria, Belgia sau Olanda sau Elveţia. Atunci preşedintele ar trebui să acuze şi aceste state pentru că fac acelaşi lucru”, a mai spus Viorica Dăncilă.

Din totalul cantității de aur a României , aproximativ 41% se află depozitat în ţară, diferenţa aflându-se în custodie la Banca Angliei, conform BNR. Se pare că nu primim dobândă pentru aur, aşa cum primesc alte bănci centrale, ci dăm Băncii Angliei, anual, 309.000 lei pentru depozitarea acestuia.  

De ce a transferat BNR aurul la Banca Angliei  (raport BNR 2017) 

Operațiunile de transfer de aur din tezaurul central în contul de la Banca Angliei (aprilie 1999 – martie 2002)  – RAPORT BNR 2017 

România trebuia să facă față unui vârf de plată a serviciului datoriei externe în intervalul mai-iunie 1999 (aproximativ 900 milioane dolari SUA), iar șansele de a obține împrumuturi pe piața de capital erau condiționate atât de limitările generate de faptul că încă nu se semnase acordul cu Fondul Monetar International, cât și de probabilitatea ca, în perioada imediat următoare, prețul pentru împrumuturile contractate de România să fie foarte mare (marjă de 10-15 puncte procentuale peste LIBOR), iar termenul de îndatorare să nu depășească 3 ani. În plus, a intervenit și reticența ofertanților de capital de a credita economiile emergente, în special ca urmare a crizei asiatice și a celei rusești. În vederea asigurării resurselor necesare, în acel moment se punea accentul atât pe încheierea unui nou acord stand-by cu Fondul Monetar International, cât și pe alte soluții de finanțare. Una dintre precondițiile (prior actions) semnării acordului cu FMI era refinanțarea a 80 la sută din creditele obținute pe piața de capital, ceea ce însuma circa 600 milioane dolari SUA. Prin discuțiile avute cu reprezentanții FMI, atât la București, cât și cu ocazia întâlnirii Constituenței de la Sofia (19-22 martie 1999), dar și prin contactele avute cu reprezentanți ai Departamentului Trezoreriei SUA, conducerea executivă a BNR obținerea unui maximum de flexibilitate în ceea ce privește criteriul refinanțării. Astfel, flexibilitatea viza deopotrivă obținerea de finanțare comparabilă din surse alternative creditorilor sau firmelor de subscriere (underwriters) originale, precum și, într-o mai mică măsură, eșalonarea acestei finanțări în timp. În luna aprilie 1999, Consiliul de administrație a analizat posibilitățile concrete de atragere de finanțare pe termen scurt, necesară acoperirii nevoilor imediate până la refacerea capacității de acces a României, în condiții avantajoase, pe piețele internaționale de capital. Până în aprilie se reușise semnarea unui acord cu o bancă comercială străină, cu care România avea legături tradiționale pentru o facilitate de 100 milioane dolari SUA. În vederea obținerii și altor finanțări, astfel încât să poată fi îndeplinită precondiția semnării acordului cu FMI, s-au identificat și s-au aprobat următoarele soluții:

1. Obținerea unor plasamente private (club loan) de la bănci comerciale străine prezente în România, negarantate explicit cu aur.În acest sens, din discuțiile exploratorii purtate a rezultat că ar fi posibilă obținerea unui împrumut de 100-200 milioane dolari SUA (cu participarea a 6-10 bănci cu câte 10-20 milioane dolari SUA). Negocierile s-au finalizat sub forma a două plasamente de tip club loan (club loan I în valoare de 108 milioane dolari SUA și club loan II, în valoare de 64 milioane dolari SUA).
2. Fructificarea potențialului rezervei de aur. Structurarea acestei operațiuni trebuia să țină cont de constrângerile atașate rezervei de aur, și anume:
▪ scadența împrumutului: conform prevederilor legale de la acea vreme, BNR putea negocia și încheia operațiuni financiar-bancare cu condiția rambursării acestora în termen de 1 an;
▪ clauza din contractele de împrumut de nefolosire a activelor Băncii Naționale a României drept garanție;
▪ constrângerea politică: atitudinea reticentă față de operațiunile prin care BNR putea administra mai eficient rezerva de aur, ca o reacție la politica statului român de vânzare a rezervelor de aur în vederea acoperirii datoriei externe înainte de anul 1989;
▪ constrângerea FMI: operațiunile swap, care constituiau cele mai multe dintre propuneri, nu satisfăceau cerința de refinanțare a FMI, datorită faptului că se producea un schimb de active, respectiv se diminua stocul de aur și creștea soldul rezervelor în devize în echivalent.

3. Transferul fizic a până la 46 de tone de aur în conturile Băncii Naționale a României la Banca Angliei; activarea resursei de aur era utilă în primul rând pentru generarea de lichidități și pentru sporirea vizibilității rezervelor depozitate în străinătate; în plus, era posibilă și fructificarea eficientă a stocului respectiv prin tranzacții structurate cu instituții financiar bancare private. În acest context, în perioada mai 1999 – martie 2002, Banca Națională a României a efectuat transferul fizic al cantității de 46 de tone de aur în conturile BNR la Banca Angliei, constituită din lingouri (bare) standard London good delivery. Acestea respectau specificațiile de calitate și greutate ale London Bullion Market Association și, ca urmare, puteau fi tranzacționate pe piețele internaționale specifice. Având în vedere importanța strategică, operațiunea s-a efectuat cu informarea Parlamentului, Președinției și Guvernului.

Propunere legislativă: Depozitele de aur constituite de BNR în străinătate nu pot depăşi 5% din cantitatea totală de aur constituită ca rezervă