* Comisia Europeană va prezenta marți, 14 ianuarie, Parlamentului European detalii despre mecanismele și sursele de finanțare ale acestui nou program

Odată cu Pactul ecologic european (Green Deal), Comisia Europeană va aloca și fonduri suplimentare pentru tranziția regiunilor carbonifere către economia verde.

„Vor fi sume consistente, dar se vor distribui printr-un mecanism diferit, pe care statul român aproape l-a ignorat până acum. Vom putea folosi banii dacă Guvernul înțelege să organizeze ministerele și atribuțiile pentru fonduri UE în mod inteligent și nu comod birocratic, așa cum propune acum”, spune eurodeputatul Cristian Ghinea (USR-PLUS/Renew Europe).

Este vorba despre Fondul de Tranziție Justă (Just Transition Fund). Comisia Europeană va prezenta marți, 14 ianuarie, Parlamentului European detalii despre mecanismele și sursele de finanțare ale acestui nou program. Suma va fi cuprinsă cel mai probabil între 5 miliarde și 7,5 miliarde euro la nivelul UE, care ar urma să fie distribuite statelor membre.

USR precizează: ” În primul rând, vom afla mâine care este sursa primară din care se vor aloca aceste fonduri. Au existat numeroase discuții la Bruxelles pe această temă. Cel mai probabil, dacă nu apar schimbări majore de ultim moment, propunerea Comisiei va fi ca aceste fonduri să nu micșoreze bugetul alocat Politicii de Coeziune – o variantă convenabilă pentru România.

În al doilea rând, statele membre, inclusiv România vor putea accesa banii doar dacă pun o cofinanțare din fondurile de la Coeziune (adică fondurile structurale pe care le cunoaștem deja). „Ar fi o veste bună doar dacă am avea o administrație deșteaptă care să combine din programe operaționale bani din fonduri europene diferite. Deocamdată nu o avem”, mai spune Cristian Ghinea.

În esență, ideea Comisiei este să aloce 5 – 7,5 miliarde euro și să ajungă la un impact total de peste 30 miliarde de euro, prin cofinanțarea pe care o aduc statele membre. În plus, pe lângă Fondul de tranziție se dedică o facilitate de tranziție din Invest EU (fostul program Juncker de investiții). Adică instrumente financiare: credite cu condiții bune și garantare pentru proiecte, afaceri, autorități din zonele miniere.

Din păcate, administrația noastră nu este pregătită pentru acest mecanism modern. Statul român aproape a ignorat în ultimii ani instrumentele financiare propuse de Comisie. Puteam aloca și până acum scheme de creditare pe toate programele operaționale, dar obtuza administrație de stat de la MFE și Ministerul Dezvoltării nu a făcut-o”.

„Iată cum putem face acum, ca să nu ratăm noile finanțări pe care le va propune Bruxelles-ul: Solicităm Guvernului României, în speță, premierului Ludovic Orban și ministrului fondurilor europene, Marcel Boloș, să oblige de la bun început, prin memorandumurile de parcurs, birocrația de la MFE – MDRAP să lucreze cu instrumente financiare și să stabilească cotă parte din programele operaționale de la bun început care să meargă spre credite. Altfel, mecanismul modern al instrumentelor financiare va fi din nou ignorat. Este singura soluție și trebuie aplicată acum, la nivel de Guvern, pentru a ne asigura că vom accesa Fondul de tranziție și oportunitatea de la Facilitatea de Tranziție, care însoțește Fondul”, spune Cristian Ghinea.

Comisia Europeană va dezvălui mâine marţi la Strasbourg planul său de finanţare a tranziţiei energetice, plan care va avea în centru un “Fond de tranziţie” al cărui obiectiv este să mobilizeze investiţii de până la 100 miliarde de euro.

Potrivit documentelor consultate de AFP, “Fondul de tranziţie” va fi înzestrat cu 7,5 miliarde euro între 2021 şi 2027 (următorul cadru financiar multianual al UE), conform proiectului Executivului comunitar. Alocarea de bani pentru noul instrument se înscrie în politica de coeziune a UE care, în mod tradiţional, sprijină dezvoltarea regiunilor.

Fondul face parte din ceea ce, la nivel mai general, Comisia Europeană desemnează “mecanismul de tranziţie energetică”. Fondul va fi completat de alte mijloace de finanţare via programe de investiţii ale UE dar şi ale Băncii Europene de Investiţii (BEI).

Prin această propunere legislativă, care va fi ulterior supusă negocierilor între statele membre şi Parlamentul European, Comisia concretizează propunerile preşedintei Ursula von der Leyen. De asemenea, acest dispozitiv este destinat să liniştească ţările din Est care sunt încă reticente să se angajeze în tranziţia energetică, în special când vine vorba de obiectivul privind ajungerea la neutralitatea climatică la orizontul anului 2050. Polonia a refuzat să adere la acest obiectiv cu prilejul summitului european din luna decembrie.

Tranziţia spre o economie europeană cu emisii reduse de dioxid de carbon va costa foarte mult, în special regiunile care sunt încă puternic dependente de energiile fosile, în principal cărbune, din Polonia, Cehia şi Germania.

Mecanismul de tranziţie vizează susţinerea regiunilor unde emisiile de CO2 legate de industrie şi producţia de energie sunt cele mai ridicate, în ideea de a sprijini dezvoltarea de noi tehnologii precum şi reconversia sau pregătirea persoanelor ale căror locuri de muncă sunt legate de combustibilii fosili.