Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat o serie de propuneri care ar putea modifica arhitectura de securitate a Uniunii Europene, între care crearea unui mecanism european similar Articolului 4 al NATO, constituirea unui Consiliu European de Securitate și elaborarea unei noi strategii europene de securitate.
Von der Leyen a argumentat, în discursul susținut în Parlamentul European, că actualele instituții, doctrine și mecanisme decizionale ale Europei au fost construite pentru o realitate de securitate care nu mai există.
„Sistemele noastre au fost concepute pentru o lume diferită. Ele se bazează pe încercări bine intenționate de a ajunge la un consens și la un compromis. Dar trebuie să ne întrebăm dacă acestea mai sunt adecvate scopului urmărit”, a declarat președinta Comisiei Europene.
-
Von der Leyen propune un „Articol 4” propriu al Europei
Una dintre cele mai importante propuneri este instituirea unui mecanism european de consultare și reacție în cazul incidentelor de securitate care nu ating pragul unei agresiuni armate.
„Cred că a sosit momentul ca Europa să aibă propriul său Articol 4 – sau un Protocol de urgență în materie de securitate”, a declarat von der Leyen.
Mecanismul ar putea fi declanșat de un stat membru, situație în care toate statele UE s-ar reuni pentru coordonarea unui răspuns european, descurajarea unei escaladări și limitarea impactului incidentului. Von der Leyen a precizat că mecanismul ar urma să completeze Articolul 4 al NATO, nu să îl înlocuiască.
Articolul 4 al Tratatului Atlanticului de Nord prevede consultări între aliați atunci când, în opinia unuia dintre ei, integritatea teritorială, independența politică sau securitatea unei părți este amenințată.
* Un Consiliu European de Securitate, alături de Canada, Marea Britanie, Ucraina și Norvegia
Von der Leyen a reluat și ideea creării unui Consiliu European de Securitate, un format la nivel de lideri dedicat securității continentului. Acesta ar urma să implice nu numai statele Uniunii Europene, ci și parteneri precum Canada, Norvegia, Ucraina și Regatul Unit.
„Acest lucru este și mai urgent acum, având în vedere natura și amploarea riscurilor în joc. De aceea ne vom prezenta ideile pentru a face din Consiliul European de Securitate o realitate”, a declarat von der Leyen.
* O nouă strategie europeană de securitate
Președinta Comisiei a anunțat că va propune, împreună cu Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politica de securitate, o nouă strategie europeană de securitate.
Argumentul său este că amenințările hibride la adresa Europei se intensifică și capătă caracteristici tot mai apropiate de atacurile convenționale.
Von der Leyen a enumerat atacurile cibernetice, sabotajele, incendierile și incursiunile cu drone. „Amenințările hibride cu care se confruntă Europa sunt din ce în ce mai puțin hibride și din ce în ce mai puțin amenințări”, a spus șefa Comisiei.
-
Von der Leyen acuză agenți ruși de tentativa de atac cu drone de la Leipzig
În argumentarea necesității noilor mecanisme, von der Leyen s-a referit la incidente recente din Danemarca, Lituania și Polonia și la tentativa de atac cu drone de la Leipzig. Ea a afirmat că incidentul de la Leipzig a reprezentat „un atac folosind echipament de nivel militar, desfășurat de agenți ruși pe teritoriul european”. „Un atac nu doar împotriva unui singur stat membru – ci împotriva întregii noastre Uniuni”, a declarat von der Leyen.
-
Un nou instrument european pentru capabilități strategice
Von der Leyen a anunțat și crearea unui Instrument european pentru factori strategici de sprijin, care ar urma să fie pe deplin aliniat cu NATO. Comisia vizează capabilități considerate esențiale pentru o apărare credibilă: apărare aeriană și antirachetă, transport strategic, realimentare în zbor, spațiu și securitate cibernetică.
„Numai împreună Europa are amploarea necesară pentru a le pune la dispoziție”, a spus președinta Comisiei. „Europa își va apăra fiecare metru pătrat al teritoriului său”, a adăugat von der Leyen.
-
Noi proiecte de apărare cu Ucraina și fondurile SAFE
O parte importantă a discursului a vizat Ucraina. Von der Leyen a anunțat că UE va acorda Ucrainei „cel mai puternic sprijin de până acum” pentru iarna următoare, inclusiv ajutor umanitar și sprijin pentru alimentarea cu energie electrică și încălzire.
De asemenea, ea a anunțat consolidarea apărării aeriene ucrainene și a spus că a fost aprobată, pentru prima dată, achiziționarea de rachete interceptoare americane Patriot.
În paralel, Europa vrea să reducă dependența de un singur furnizor și să dezvolte împreună cu Ucraina un sistem de apărare antirachetă accesibil și modular. În centrul colaborării se află proiectul Freya, care ar urma să combine experiența de luptă și capacitatea de inovare a Ucrainei cu tehnologia și capacitatea industrială europeană. Von der Leyen a mai anunțat că fondurile rămase din SAFE vor fi utilizate pentru lansarea unui nou program de proiecte comune cu companii ucrainene.
-
„Nu sunt neapărat necesare sancțiuni noi”
În privința Rusiei, von der Leyen a pus accentul pe aplicarea sancțiunilor deja existente. „Nu sunt neapărat necesare sancțiuni noi, ci, mai presus de toate, aplicarea sancțiunilor existente”, a declarat aceasta.
Potrivit șefei Comisiei, Rusia încearcă să eludeze restricțiile europene, iar UE trebuie să închidă lacunele care permit evitarea sancțiunilor.
Mesajul general al președintei Comisiei este că mecanismele europene de securitate trebuie adaptate unei lumi în care granița dintre amenințările hibride și agresiunea directă devine tot mai dificil de delimitat, concomitent cu consolidarea cooperării cu NATO și cu partenerii strategici ai Europei.
| Știri BVB