Actorul Mircea Diaconu a încetat din viață la vîrsta de 74 de ani. În doar câteva zile, pe 24 decembrie, cunoscutul actor ar fi împlinit 75 de ani.

Cei care vor dori să îi aducă un ultim omagiu o vor putea face la teatrul Nottara, unde trupul neînsuflețit va fi depus între orele 12,00 și  16,00. Înmormântarea va avea loc marți la Săftica.

Mircea Diaconu era cunoscut pentru rolurile sale memorabile în filme, dar și pentru implicarea sa activă în viața publică. Diaconu a fost un simbol al teatrului și filmului românesc, având o carieră care s-a întins pe mai multe decenii, potrivit Antena 3.

Mircea Diaconu a absolvit Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică ”I.L. Caragiale” din Bucureşti în anul 1971.

În 1972, a fost angajat la Teatrul Bulandra, de Liviu Ciulei, unde a rămas până în 1982, după care a fost angajat la Teatrul Nottara. S-a implicat şi în activitatea didactică: în perioada 1977 – 1978, a fost asistent la Actorie, IATC Bucureşti (clasa Olga Tudorache), iar între 1991-1998 a predat cursuri de actorie de film, la Academia de Teatru şi Film Bucureşti, în sistem atelier. În 1995, a devenit profesor la UNATC.

A debutat pe scena Teatrului Bulandra, în 1970, cu piesa ”Harfa de iarbă” după Truman Capote. Pe scena acestui teatru a mai jucat în ”Revizorul” de Gogol (r. Lucian Pintilie, 1972), ”A 12-a noapte” de Shakespeare (r. Liviu Ciulei, 1973), ”Răceala” de Marin Sorescu (r. Dan Micu, 1977), ”Furtuna” de Shakespeare (r. Liviu Ciulei, 1978) ş.a. La Teatrul Nottara şi-a reconfirmat calităţile de actor complex, atât în comedie, cât şi în dramă: ”Cum vă place” de Shakespeare (r. Lucian Pintilie, 1982), ”Pădurea” de Ostrovski (r. Constantin Marinescu, 1983), ”Ultimul bal” după Liviu Rebreanu (r. Dan Micu, 1984), ”Burghezul gentilom” după Moliere (r. Dan Micu, 1988) ş.a. A colaborat şi cu alte teatre: Theatrum Mundi (”Teatrul descompus” de Matei Vişniec), Teatrul Naţional Bucureşti (”Ghetou” de Joshua Sobol, regia Victor Ioan Frunză) etc.

A fost primul actor din România care şi-a dat demisia, devenind liber profesionist, în anul 1990.

Ca actor de film se impune, ca şi în teatru, atât în registrul dramatic, cât şi în cel comic. Din bogata sa filmografie menţionăm: ”Nunta de piatră” (r. Mircea Veroiu/Dan Piţa, 1971), ”Actorul şi sălbaticii” (r. Manole Marcus, 1974), ”Mere roşii” (r. Alexandru Tatos, 1976), ”Vânătoare de vulpi” (r. Mircea Daneliuc, 1980), ”De ce trag clopotele, Mitică?” (r. Lucian Pintilie, 1982), ”Asfalt tango” (r. Nae Caranfil, 1996), ”Filantropica” (r. Nae Caranfil, 2001), ”Legături bolnăvicioase” (r. Tudor Giurgiu, 2004), ”Cum mi-am petrecut sfârşitul lumii” (r. Cătălin Mitulescu, 2006), ”Ticăloşii” (r. Şerban Marinescu, 2007), ”Tache” (r. Igor Cobileanski, 2008) şi multe altele. Mircea Diaconu face parte din distribuţia filmului ”Caravana Cinematografică”, în regia lui Titus Muntean, care a fost prezentat publicului din România în prima zi a Festivalului de Film Transilvania, pe 28 mai 2010. Actorul a jucat alături de Horaţiu Mălăele, Vladimir Găitan, Valentin Teodosiu, Jean Constantin, Cătălina Grama (Jojo), Cristi Iacob, Mihai Bendeac şi în comedia ”Poker” (2010), în regia lui Sergiu Nicolaescu.

A desfăşurat şi o intensă activitate publicistică şi jurnalistică. În 1977, a debutat în literatură, cu volumul ”Şugubina” (premiat de Uniunea Scriitorilor), urmat de ”La noi când vine iarna” (1980) şi ”Scaunul de pânză al actorului” (eseu,1985). A avut o rubrică în revista Cinema.

Mircea Diaconu a primit, la 15 aprilie 2013, Premiul de excelenţă, la gala de deschidere a Festivalului Internaţional de Film Bucureşti, desfăşurat între 15 şi 21 aprilie, la Cinema Studio.

Membru al Consiliului Naţional al Audiovizualului între anii 1998 şi 2002. Până la 6 decembrie 2011, a fost directorul Teatrului Nottara din Bucureşti.

A devenit senator PNL, în colegiul 1 din Argeş, în urma redistribuirii, în legislatura 2008-2012. La lansarea candidaturii, Mircea Diaconu a precizat că PNL este primul partid în care se înscrie, după experienţa ”politică” de dinainte de 1989. În calitate de senator, a făcut parte din Comisia pentru cultură, artă şi mijloace de informare în masă, Comisia pentru egalitatea de şanse, fiind şi membru al Comisiei permanente comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru relaţia cu UNESCO.

La 7 mai 2012, a fost învestit ministru al Culturii în Cabinetul Ponta, funcţie deţinută până la 25 iunie 2012.

La 19 iunie 2012, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis că Mircea Diaconu, ministru al Culturii, este incompatibil, deoarece a deţinut simultan funcţiile de senator şi director al Teatrului Nottara.

La 5 decembrie 2012, senatorul liberal Mircea Diaconu şi-a dat demisia din Parlament.

La 19 martie 2014 a demisionat din partid, pentru a candida ca independent la alegerile pentru Parlamentul European. La 2 aprilie 2014, BEC a respins candidatura sa, dar la 9 aprilie, Curtea de Apel Bucureşti a decis definitiv că Mircea Diaconu poate candida la alegerile pentru Parlamentul European.

A fost ales europarlamentar la 25 mai 2014, pentru legislatura 2014-2019.