“România implementează cea mai ambiţioasă ajustare fiscală din regiune, deficitul urmând să scadă cu aproape două puncte procentuale, până la 6% din PIB în 2026, pe fondul unor măsuri privind veniturile şi al unui control mai strict al cheltuielilor curente. În acelaşi timp, investiţiile publice rămân la un nivel ridicat, de aproximativ 8% din PIB, fondurile europene finanţând peste 70% din cheltuielile de investiţii. Deşi costurile de împrumut ale statului au crescut în Europa şi Asia Centrală (ECA), pe fondul sporirii îngrijorărilor privind sustenabilitatea fiscală, creşterea mai moderată din România ar putea reflecta o îmbunătăţire a percepţiei pieţei faţă de eforturile de consolidare fiscală”, se arată în raport, potrivit Agerpres.
Pe fondul preţurilor mai ridicate la energie, a sporirii incertitudinilor şi a expansiunii economice mai slabe în Uniunea Europeană (UE), creşterea în Europa şi Asia Centrală va încetini probabil de la 2,6% în 2025 la 2,2% în 2026, a previzionat Banca Mondială.
“În România, economia se va contracta probabil cu 0,5% anul acesta, reflectând impactul consolidării fiscale şi al costurilor mai ridicate cu energia. O redresare a veniturilor reale şi încetinirea inflaţiei ar trebui să ajute la redresarea creşterii la aproximativ 1,9% în 2027 – 2028, după declinul din 2026. Cu toate acestea, consolidarea fiscală va continua să tempereze cererea internă, în condiţiile în care economia trece la un model de creştere bazat pe investiţii”, potrivit raportului.
România a înregistrat progrese în implementarea reformelor din domeniul digital, fiscal şi energetic, consideră Banca Mondială. Anul acesta a fost instalată o infrastructură marină majoră, lucrările avansând la proiectul Neptun Deep, de patru miliarde de euro, producţia de gaze fiind aşteptată să înceapă în 2027.
Conform raportului, concentrarea exporturilor auto rămâne o vulnerabilitate pentru unele ţări. România este în mod special expusă evoluţiilor de pe piaţa europeană a automobilelor. Sectorul auto este responsabil pentru 17% din exporturile de mărfuri ale ţării, automobilele reprezentând mai mult de jumătate din exporturile auto.
În Europa Centrală, România e singura ţară care ar urma să înregistreze o scădere a economiei în 2026, de 0,5%, în timp ce Bulgaria (2,6%), Croaţia (2,2%) şi Polonia (3,6%) ar urma să raporteze creşteri. Conform BM, economia României ar urma să crească cu 1,7% în 2027 şi cu 2% în 2028.
Economiile în curs de dezvoltare din Europa şi Asia Centrală continuă să demonstreze rezilienţă economică, în pofida încetinirii ritmului de creştere, a preţurilor ridicate la energie şi a sporirii incertitudinilor globale. Inteligenţa artificială (AI) are potenţialul de a compensa declinul productivităţii şi de a revigora expansiunea economică, însă constrângerile organizaţionale, capacitatea de calcul limitată şi nivelul scăzut de disponibilitate a datelor frânează evoluţia regiunii. Pentru a valorifica potenţialul AI, ţările vor trebui să extindă accesul accesibil la capacitatea de calcul, consolidând totodată competenţele fundamentale, digitale şi manageriale.
| Știri BVB