Autor: Dr. Cristian Călin, Director Programe Gaze Verzi și Soluții de Decarbonizare, Delgaz Grid
În Europa, hidrogenul a trecut de la faza de concept la proiecte concrete. Comisia Europeană estimează investiții majore în infrastructura energetică până în 2040, inclusiv circa 240 miliarde de euro pentru rețele de hidrogen.
În contextul geopolitic și social actual, în care contează deopotrivă securitatea, competitivitatea, acceptabilitatea și sustenabilitatea, o recalibrare a politicii europene pe tema Green Deal este necesară. Nu o abandonare a obiectivelor, ci mai multă flexibilitate și o ajustare realistă a drumului către ele.
Harta infrastructurii europene arată un ecosistem în formare: proiecte de conducte noi și conducte convertite, producție, consum, stocare, terminale și porturi.
Țările care conectează producția la consum și își pregătesc infrastructura își creează opțiuni industriale pentru viitor.
Dacă România întârzie dezvoltarea pieței gazelor verzi, riscul nu este doar ratarea unor investiții. Riscul real este pierderea competitivității industriilor energointensive, dependența de tehnologii și combustibili importați și marginalizarea față de noile coridoare energetice europene care se configurează deja.
O țară care aspiră la un rol regional în gaze naturale trebuie să își construiască azi economia gazelor verzi.
-
Industria și mobilitatea au nevoie de molecule, nu doar de electroni
„Energia electrică acoperă doar aproximativ 23% din consumul final de energie al UE. Chiar și într-un scenariu de electrificare accelerată, o mare parte a economiei va continua să necesite molecule energetice, ceea ce explică rolul strategic al hidrogenului pentru industriile greu de electrificat și pentru stocarea sezonieră a energiei”, potrivit oficialilor europeni.
Industria greu de decarbonizat și transportul rămân principalii consumatori de hidrogen.
Știați că…
- Cererea pentru rețeaua germană de hidrogen a ajuns la aproximativ 6 GW, capacitate rezervată în 2026?
- Germania va pune în funcțiune la final de 2027 încă 900 km de conductă de hidrogen?
- Kawasaki Heavy Industries va instala o turbină pe gaz de 30 MW care va funcționa cu hidrogen verde100vol.%, la centrala electrică pe gaz din Lingen, Germania, cea mai mare din Europa?
- 2026- Spania a introdus autobuze pe hidrogen, cu autonomie de peste 1.000 km?
- În UE sunt instalate 166 de stații publice de alimentare cu H2, la 700/350 bar?
- Spania și Franța investesc în huburi logistice și combustibili sintetici pentru aviație și transport maritim; [Sursa: Hydrogen Insight, July-Oct.2026]
Aceste exemple arată că hidrogenul nu mai este o tehnologie demonstrativă, ci începe să intre în faza comercială, în sectoarele unde electrificarea este dificilă sau costisitoare.
-
Piața nu se va dezvolta spontan
România și-a definit ambițiile prin Strategia Energetică, PNIESC și Strategia Națională a Hidrogenului. Totuși, între ținte și realitate există încă un decalaj semnificativ. Dezvoltarea cererii industriale trebuie să reprezinte prima prioritate de piață. România dispune de resurse regenerabile, infrastructură de gaze naturale și competențe tehnice care îi pot permite să transforme excedentul de energie regenerabilă în hidrogen verde.
Gazele verzi – hidrogenul/biometanul trebuie privite ca un vector energetic, una dintre puținele soluții fezabile care poate echilibra variabilitatea surselor regenerabile și volatilitatea producției/consumului, cu rol de stocare a energiei, contribuind la echilibrarea intermitenței surselor regenerabile. Toată energia electrică din surse regenerabile, care nu poate fi preluată de SEN, poate fi stocată și valorificată, cu valoare adăugată, sub formă de hidrogen verde către industrie, mobilitate, sectorul rezidențial.
În paralel, hidrogenul cu amprentă redusă de carbon, obținut după captarea dioxidului de carbon sau a carbonului solid (obținut, de exemplu, prin piroliza gazului natural) care, în condiții controlate, poate genera valoare economică suplimentară prin produse și materiale avansate cu valoare ridicată, precum grafenul.
Dezvoltarea unei piețe se bazează pe câțiva piloni: reguli, stimularea cererii și a producției, finanțare.
Statul poate acționa prin mecanisme de sprijin bine țintite: contracte pentru diferență, programe de investiții, stimulente fiscale și parteneriate public-private. Dar sprijinul trebuie legat de cerere reală, competitivitate și rezultate.
Industria trebuie să definească nevoile și să dezvolte proiecte de consum; operatorii să planifice infrastructura și să evalueze compatibilitatea; băncile și investitorii să intre în dialog încă din faza de structurare; universitățile și centrele de formare să pregătească specialiștii necesari; autoritățile să asigure reguli clare, predictibile și aplicabile.
Prioritatea trebuie să fie acolo unde hidrogenul poate aduce valoare reală: industria greu de decarbonizat și transportul greu, alături de alte utilizări justificate prin analiză tehnico-economică. Din această perspectivă, se pot identifica cinci priorități în perioada 2026-2030:
- Finalizarea cadrului de reglementare pentru hidrogen și alte gaze verzi
- Lansarea schemelor de sprijin pentru consumul industrial
- Dezvoltarea coridoarelor și infrastructurii strategice
- Integrarea hidrogenului în politica industrială și de competitivitate
- Dezvoltarea competențelor și certificărilor profesionale
Știați că…
Germania a anunțat un nou plan în 10 puncte pentru accelerarea economiei hidrogenului, care include 1,5 mld. € pentru contracte de carbon pentru diferență, susținerea piețelor pentru oțel verde, dezvoltarea centralelor pe hidrogen, condiții mai bune pentru electrolizoare și dezvoltarea infrastructurii și coridoarelor de import?
Ca urmare, marile economii ale UE nu mai discută necesitatea hidrogenului, ci accelerarea implementării.
Europa pune un accent deosebit pe conceptul de “Hydrogen Valleys”- ecosisteme regionale integrate care conectează producția de hidrogen din surse regenerabile cu infrastructura de stocare, transport și utilizare finală în industrie, energie, mobilitate sectorul rezidențial, accelerând dezvoltarea economiei hidrogenului la scară comercială.
Direcțiile Strategiei Naționale a Hidrogenului 2025-2030 (SNH) sunt în concordanță cu modelul european al Hydrogen Valleys, promovate de Comisia Europeană și Clean Hydrogen Partnership.
SNH identifică dezvoltarea a cinci „Văi ale Hidrogenului” ca element-cheie pentru apariția unei piețe funcționale a hidrogenului în România:
(1) București-Ploiești-Târgoviște-Pitești
(2) Constanța-Medgidia-Călărași-Slobozia
(3) Cluj-Târgu Mureș-Sighișoara-Sibiu-Sebeș
(4) Galați-Brăila-Tulcea
(5) Craiova-Slatina
Aceste clustere regionale sunt menite să acționeze ca poli de investiții și inovare, să faciliteze integrarea întregului lanț valoric al hidrogenului și să conecteze România la viitoarele coridoare și infrastructuri europene de hidrogen.
România începe să aibă experiență practică, dar are nevoie și de specialiști.
România are nevoie de proiecte demonstrative care să reducă incertitudinea tehnologică și de reglementare. În lipsa experienței practice, deciziile publice rămân bazate pe ipoteze. Din această perspectivă, proiectele pilot reprezintă o investiție în cunoaștere, nu doar în tehnologie.
Inovarea necesită pregătire, asumare și curaj. În ultimii ani s-a discutat mult despre hidrogen. Pe lângă infrastructură și strategie, factorul determinant rămâne capacitatea oamenilor de a transforma ideile în proiecte concrete și lecțiile învățate din implementare.
Delgaz Grid a finalizat proiectele pilot 20HyGrid și 30HyGrid, testând, pe termen scurt, amestecuri de gaze naturale cu 23vol.% și 30vol.% hidrogen, în condiții controlate. Aceste proiecte au fost precedate de documentare, instruire/certificare, cu specialiști și instituții de prestigiu din Germania, demonstrând că dezvoltarea pieței începe prin pași concreți. Proiectele pilot nu înlocuiesc evaluarea fiecărei aplicații, dar arată că România nu pornește de la zero: există experiență, competențe, curajul și capacitatea de a face pași concreți.
În prezent, avem în derulare alte două proiecte pilot:
- BlendUp30– “testul timpului”- validarea funcționării pe termen mediu a amestecurilor și a comportării clienților din perspectiva manipulării/utilizării acestora în condiții de siguranță.
- HyGrid100– validarea utilizării hidrogenului pur în condiții reale, pe un tronson de rețea existentă din polietilenă.
Nicio strategie energetică nu poate fi implementată fără specialiști, cu competențe în domeniu. Competențele nu sunt detalii tehnice. În următorii ani va fi nevoie de standarde profesionale, programe de certificare și actualizarea curriculelor preuniversitare și universitare pentru noile competențe asociate gazelor verzi. Competențele necesare noii economii a hidrogenului trebuie dezvoltate simultan cu infrastructura.
-
2026–2030: mai puține declarații, mai multe livrabile
Europa construiește deja viitoarea piață a hidrogenului. Conductele, proiectele industriale, mecanismele de finanțare și coridoarele de transport sunt în curs de dezvoltare. Întrebarea nu este dacă economia hidrogenului va apărea, ci cine va crea valoare în interiorul ei. România are resurse, infrastructură și competențe pentru a participa. Ceea ce lipsește este viteza de execuție și convergența actorilor relevanți în jurul unor obiective comune.
Fereastra de oportunitate este deschisă acum. În următorii câțiva ani se vor defini pozițiile viitorilor lideri regionali ai economiei hidrogenului. România are argumente să fie unul dintre ei, dar numai dacă transformă dialogul într-un plan concret de acțiune.
Acesta este obiectivul Forumului “Gazele verzi – pilon strategic al tranziției energetice a României”, din 17 noiembrie 2026, organizat de Delgaz Grid în parteneriat cu Financial Intelligence.
Tranziția energetică are nevoie și de molecule, nu doar de electroni
Biometanul: România are resursele. Acum este timpul să construim piața
| Știri BVB