Blocul Național Sindical (BNS) le solicită președintelui României și Guvernului să inițieze demersurile necesare pentru revizuirea Constituției, astfel încât starea de alertă și modul de exercitare a guvernării în această perioadă să fie reglementate explicit la nivel constituțional.
Confederaţia sindicală atrage atenţia că starea de alertă nu este prevăzută în legea fundamentală, care reglementează explicit starea de asediu şi starea de urgenţă, însă nu consacră distinct instituţia stării de alertă. Totuşi în baza Legii nr. 55/2020 se pot restrânge drepturi şi libertăţi cu uşurinţă pentru cetăţenii României, pe baza unor riscuri şi/sau prognoze elaborate de specialiştii în domeniu, aşa cum reiese din textul legii care defineşte starea de alertă.
La 31 iulie, Guvernul a instituit stare de alertă, prin HG nr. 15/2026 pentru gestionarea efectelor generate de scăderea producţiei de energie electrică.
Liderii sindicali amintesc faptul că starea de alertă a fost instituită şi reglementată pentru prima dată, în anul 2020, în timpul Guvernului Orban, în perioada pandemiei, ca măsură excepţională la o situaţie excepţională. În acest sens, a fost definită în Legea nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19 care a introdus o definiţie amplă, în art. 2: “Starea de alertă reprezintă răspunsul la o situaţie de urgenţă de amploare şi intensitate deosebite, determinată de unul sau mai multe tipuri de risc, constând într-un ansamblu de măsuri cu caracter temporar, proporţionale cu nivelul de gravitate manifestat sau prognozat al acesteia şi necesare pentru prevenirea şi înlăturarea ameninţărilor iminente la adresa vieţii, sănătăţii persoanelor, mediului înconjurător, valorilor materiale şi culturale importante ori a proprietăţii”.
Starea de alertă naţională din 2020 a durat aproape doi ani şi a fost prelungită succesiv prin numeroase hotărâri de Guvern, deoarece legea permite prelungiri repetate de câte 30 de zile dacă analiza factorilor de risc indică necesitatea menţinerii acesteia.
În opinia BNS, o asemenea situaţie nu poate fi tratată exclusiv ca o problemă tehnică de legislaţie, deoarece, spre deosebire de starea de urgenţă, instituirea stării de alertă nu este supusă aprobării prealabile a Parlamentului, limitând rolul acestuia pentru că nu o poate încuviinţa, ceea ce face cu atât mai important exercitarea controlului parlamentar asupra Guvernului, în special când sunt adoptate măsuri care afectează exerciţiul unor drepturi şi libertăţi fundamentale.
De aceea, Blocul Naţional Sindical solicită revizuirea cadrului legal prin care se poate institui stare de alertă, astfel încât să fie introdusă expres în Constituţie, alături de celelalte măsuri excepţionale: condiţiile în care poate fi declarată şi menţinută starea de alertă; autoritatea competentă să o instituie şi să o prelungească; durata şi limitele acesteia; limitele competenţei Guvernului; controlul parlamentar asupra măsurilor adoptate; limitele în care pot fi restrânse unele drepturi şi libertăţi; protejarea drepturilor salariaţilor şi a dialogului social; obligaţia autorităţilor de a fundamenta şi motiva măsurile adoptate; mecanismele de încetare a stării de alertă.
Sindicaliştii consideră că, în lipsa unei astfel de reglementări, instituirea stării de alertă riscă să rămână un instrument aflat la discreţia Guvernului, care, printr-o justificare excepţională să dobândească prerogative asupra drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor acestei ţări, cu garanţii constituţionale restrânse şi cu un control democratic fragil deşi o asemenea ingerinţă în viaţa societăţii impune contrariul.
Blocul Naţional Sindical mai cere preşedintelui şi Guvernului să înceapă de îndată consultările cu partenerii sociali, societatea civilă, mediul academic şi specialiştii în drept constituţional şi să pună în dezbatere publică un proiect de revizuire a Constituţiei privind regimul stării de alertă.
| Știri BVB