* Combustibilii fosili au alimentat creșterea economică a Chinei în ultimii 30 de ani, iar națiunea arde aproximativ jumătate din cărbunele utilizat la nivel global în fiecare an
Toate acestea sună bine, potrivit zerohedge.com, cu excepția faptului că, după cum remarcă AFP (prin Straits Times), „cheltuielile recente cu cărbunele, pentru a crește economia afectată de coronavirus, amenință să anuleze intenţia îndrăzneață (n.r. a preşedintelui chinez) de a conduce lumea într-un viitor cu emisii reduse de carbon”.
Combustibilii fosili au alimentat creșterea economică a Chinei în ultimii 30 de ani, iar națiunea arde aproximativ jumătate din cărbunele utilizat la nivel global în fiecare an. Între 2000 și 2018, emisiile sale anuale de carbon s-au triplat și reprezintă acum aproape o treime din totalul gazelor cu efect de seră din lume legate de încălzirea globală.
În ciuda angajamentelor de a elimina cărbunele prin cea mai ambițioasă investiție din lume în surse regenerabile de energie, consumul de cărbune din China a crescut în iunie anul acesta până aproape de nivelurile de vârf observate în 2013.
Acest lucru s-a datorat parțial revenirii la cărbune după incertitudinea geopolitică din peninsula saudită, principalul furnizor de petrol din China, scrie AFP prin Straits Times.
După ce COVID-19 a dus la contracţia economiei Chinei pentru prima dată în ultimele trei decenii, oficialii chinezi au accelerat producția în fabricile de cărbune pentru a revigora economiile locale.
Potrivit lui Li Shuo, expert în diplomație climatică la Greenpeace China, există o „tensiune în centrul planificării energetice a Chinei”, care „pune în față interesele strategice ale Beijingului în raport cu obiectivele imediate ale guvernelor provinciale fără bani, ceea ce îngreunează discuția despre un viitor mai curat”. Politica energetică a Chinei este ca o bestie cu două capete, fiecare cap încercând să alerge în direcția opusă”, a adăugat el.
Li Shuo a declarat că angajamentul climatic al lui Xi, la câteva minute după discursul lui Trump de la ONU, a fost „în mod clar o mișcare îndrăzneață și bine calculată”. „Acesta demonstrează interesul constant al lui Xi de a utiliza agenda climatică în scopuri geopolitice”, a spus el.
Xi a solicitat acțiuni multilaterale privind schimbările climatice, după ce Trump a numit acordul climatic de la Paris – cu aproape 200 de semnatari – un acord unilateral și a criticat China pentru că este cea mai mare sursă de emisii de carbon din lume.
Deci, în timp ce Xi face declarații grandioase despre o „revoluție verde”, realitatea este că, în prima jumătate a anului 2020, China a aprobat noi proiecte de energie pe cărbune de 23 gigawatti, ceea ce este mai mult decât în anii precedenți, potrivit Global Energy Monitor (GEM) din San Francisco.
„O nouă flotă de fabrici pe cărbune este în contradicție directă cu angajamentul Chinei de a atinge vârfurile de emisii înainte de 2030”, a declarat Lauri Myllyvirta, analist chinez la Centrul de Cercetări pentru Energie și Aer Curat.
Între timp, creșterea cărbunelui din China va distruge cel mai probabil piața energiei regenerabile din țară – întrucât China folosește cote de distribuție a energiei în stil sovietic, unde furnizorilor de energie electrică li se alocă un plafon de aprovizionare lunar – ceea ce a împins guvernele locale să stimuleze alocarea pentru cărbune ieftin, lăsând mai puțin spațiu pentru surse regenerabile, indiferent de investițiile în noile tehnologii.
Fermele eoliene și solare au fost nevoite să meargă în gol și zeci de noi proiecte regenerabile au fost anulate de la sfârșitul anului trecut, în timp ce micii operatori privați se luptă să câștige bani, potrivit Straits Times.
“Guvernele locale preferă să cumpere mai multă energie generată de cărbune pentru a proteja locurile de muncă în minerit”, a spus Li.
* Statele Unite și China au fost afectate anul acesta de vremea extremă cauzat de schimbările climatice
Trump a catalogat schimbările climatice drept o „păcăleală” și, în 2017, a scos Statele Unite din acordul de la Paris. Joe Biden, contracandidatul său la alegerile prezidenţiale americane din noiembrie, a inclus schimbările climatice pe lista sa de probleme majore cu care se confruntă Statele Unite.
Trump, care a anulat sau a redus sute de reglementări de mediu, a declarat că Statele Unite și-au diminuat emisiile de carbon mai mult decât orice țară din acord.„Cei care atacă recordul ecologic excepțional al Americii în timp ce ignoră poluarea agresivă a Chinei nu sunt interesați de mediu. Vor doar să pedepsească America. Și nu voi suporta asta ”, a spus Trump.
Deși mulți analiști au prezis că China era deja pe drumul de a atinge vârfurile de emisii până în 2030, anunțul formal a fost salutat de Uniunea Europeană, care a negociat cu China stabilirea unui obiectiv pentru neutralitatea emisiilor de carbon și pentru a anunța o dată de vârf. UE a cerut Beijingului să facă acest lucru în 2025.
Președintele brazilian Jair Bolsonaro, la fel ca Trump, și-a folosit discursul ONU pentru a respinge criticile internaționale referitoare la gestionarea mediului de către țara sa, deoarece numărul incendiilor din Amazon este la nivelul maxim din ultimii 10 ani, în timp ce flăcările din zonele umede Pantanal sunt foarte grave.ONG-urile de mediu îl învinovățesc pe Bolsonaro pentru încurajarea fermierilor ilegali și a speculatorilor de terenuri care au dat foc pentru a crește valoarea pământului în scopuri agricole, dar Bolsonaro a spus că agricultura braziliană hrănește 1 miliard de oameni în lume și are o protecție puternică a mediului.
„Suntem victimele uneia dintre cele mai brutale campanii de dezinformare despre Amazon și Pantanal”, a spus el, fără a preciza care sunt informațiile false.
| Știri BVB