Costurile împrumuturilor guvernamentale cresc din nou, sporind presiunea asupra factorilor de decizie de la nivel global (Reuters)

• Randamentele obligațiunilor europene pe 10 ani au ajuns la cele mai ridicate niveluri din ultimul deceniu și chiar mai mult

• Randamentele mai mari ale obligațiunilor guvernamentale japoneze ar putea determina investitorii niponi să investească mai puțin în străinătate

• Randamentele reale împing în sus costurile de împrumut ale SUA

Valul de vânzări de pe piețele globale de obligațiuni s-a accentuat marți, reflectând îngrijorarea investitorilor cu privire la inflație și la nivelurile datoriilor guvernamentale, factori care riscă să provoace noi dificultăți pentru consumatori și companii, potrivit Reuters.

Randamentul obligațiunilor japoneze pe 10 ani a atins 3% pentru prima dată din 1996, în condițiile în care scăderea prețurilor obligațiunilor a împins randamentele în sus în marile economii ale lumii. Randamentele au ajuns la cel mai ridicat nivel din ultimii 15 ani în Germania și la maximul din 2008 în Marea Britanie. În SUA, randamentul titlurilor de Trezorerie pe 10 ani a crescut cu 3,8 puncte de bază, la 4,796%, apropiindu-se de cel mai ridicat nivel înregistrat după 2023.

Unele dintre cele mai mari economii ale lumii, în special SUA, și-au majorat puternic povara datoriei în ultimii ani prin cheltuieli finanțate prin deficit, datoria americană ajungând la 40.000 de miliarde de dolari. Investitorii avertizează că această schimbare este probabil una structurală, nu episodică, și va fi dificil de corectat fără decizii dificile la nivel național.

În același timp, războaiele, de la conflictul Rusia-Ucraina până la Orientul Mijlociu, au împins în sus prețurile petrolului și gazelor, sporind presiunile asupra ratelor dobânzilor și costului vieții.

„Aceasta este probabil, în primul rând, o poveste specifică SUA, deși tendințele globale o amplifică”, a declarat David Krakauer, vicepreședinte pentru administrarea portofoliilor la Mercer Advisors.

Potrivit acestuia, principalii factori sunt în mare parte interni: cheltuielile finanțate prin deficit, costul deservirii unei datorii în creștere și modificarea dinamicii licitațiilor de titluri ale Trezoreriei. Cumpărătorii sensibili la preț, precum fondurile speculative și alte firme private, au înlocuit parțial cumpărătorii oficiali mai puțin sensibili la preț, precum băncile centrale.

Guvernele sunt îngrijorate. Trezoreria SUA a intervenit pe piețe luna trecută, încercând să limiteze creșterea costurilor de împrumut, care se poate transmite mai departe în dobânzi mai mari la credite, de la ipotecile populației până la împrumuturile companiilor. Randamentele titlurilor de Trezorerie pe 30 de ani sunt aproape de cel mai ridicat nivel din ultimii 19 ani.

Presiunile asupra pieței obligațiunilor sunt amplificate și de avalanșa de emisiuni de obligațiuni ale marilor companii de tehnologie, care strâng agresiv capital pentru finanțarea boomului inteligenței artificiale, precum și de decizia președintelui Rezervei Federale, Kevin Warsh, de a-și limita comunicarea cu piețele, potrivit investitorilor.

„Atunci când destinația este neclară, repoziționarea este rațională”, a spus Krakauer. „Prin urmare, o parte din ceea ce vedem la randamentele pe termen lung reflectă probabil faptul că piețele iau în calcul o gamă mai largă de posibile decizii ale Fed, în locul unei singure traiectorii.”

INFLAȚIE ȘI ÎNGRIJORĂRI FISCALE

Amploarea schimbării globale este evidențiată de creșterea randamentului obligațiunilor guvernamentale japoneze pe 10 ani la 3%, pentru prima dată în 30 de ani – un nivel considerat practic de neimaginat până de curând, după mai bine de un deceniu în care achizițiile masive de datorie ale băncii centrale au menținut artificial dobânzile la niveluri scăzute.

„Blocajul din Orientul Mijlociu riscă să împingă prețurile energiei în sus. (…) Între timp, au fost luate puține măsuri pentru consolidarea deficitelor fiscale în ambele economii”, a declarat Tai Hui, strateg-șef pentru piețele APAC la JPMorgan Asset Management, referindu-se la evoluția randamentelor din SUA și Japonia.

Petrolul Brent a crescut marți cu aproape 2%, la peste 92 de dolari pe baril, iar prețurile gazelor naturale europene au ajuns la cel mai ridicat nivel din martie, după ce luni a avut loc primul schimb de atacuri directe dintre SUA și Iran din ultima lună.

SFÂRȘITUL UNEI EPOCI? CU SIGURANȚĂ

În cazul Japoniei, în special, randamentele mai ridicate sporesc costurile de deservire a celei mai mari datorii din lumea dezvoltată, într-un moment în care premierul Sanae Takaichi pregătește investiții agresive.

Randamentul titlurilor de Trezorerie americane pe 10 ani a urcat la 4,798%, cel mai ridicat nivel din ianuarie 2025, în timp ce randamentul pe 30 de ani a ajuns la 5,27%, cu doar șase puncte de bază sub nivelurile înregistrate înaintea intervenției din august.

Secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, susține că temerile privind creșterea datoriei și a randamentelor ignoră soliditatea economiei americane.

Randamentul obligațiunilor germane pe 10 ani a ajuns la 3,35%, cel mai ridicat nivel din 2011, după ce datele au arătat că inflația din zona euro a depășit 3% în august, consolidând așteptările privind o majorare a dobânzii de către Banca Centrală Europeană în septembrie. În Marea Britanie, randamentul titlurilor de stat pe 10 ani a urcat la 5,25%, cel mai ridicat nivel din 2008.

Randamentele britanice și cele din zona euro au atins astfel noi maxime ale ultimilor peste zece ani, în condițiile în care criza din Orientul Mijlociu a alimentat presiunile inflaționiste la nivel global și a determinat piețele să anticipeze că băncile centrale vor majora în curând dobânzile.

RANDAMENTELE REALE, UN FACTOR IMPORTANT

Analiștii au remarcat că în spatele creșterii costurilor de finanțare la nivel mondial se află factori diferiți.

„În Europa și Marea Britanie, este vorba mai degrabă despre creșterea anticipațiilor inflaționiste, în timp ce în SUA avansul randamentelor pe termen lung este în continuare determinat mai mult de creșterea randamentelor reale, deși și anticipațiile privind inflația au început să urce”, a declarat Frances Cheung, director pentru strategia valutară și de dobânzi la OCBC.

Randamentele reale reprezintă câștigul pe care un investitor în obligațiuni îl solicită peste rata inflației și constituie un indicator al costului real al finanțării pentru guverne și companii. Acestea pot fi influențate de mai mulți factori, inclusiv de perspectivele de creștere economică pe termen lung.

Bessent a minimalizat, de asemenea, îngrijorările privind piața obligațiunilor într-un interviu acordat Reuters, afirmând că efectele prețurilor mai ridicate la energie se vor estompa.

Michiel Tukker, analist senior pentru dobânzi la ING, a declarat că dezvoltarea economică, combinată cu deficitele mai mari și emisiunile de obligațiuni, împinge în sus randamentele reale.

„Nu există o cale simplă de întoarcere (…) și, dacă întrebi cine va lua poziția opusă în această tranzacție – adică cine va paria pe scăderea randamentelor –, este greu de văzut”, a spus acesta.

Iar fenomenul global se poate autoalimenta, deoarece randamentele mai ridicate pe o piață le pot împinge în sus și pe cele din alte piețe.

Randamentele obligațiunilor australiene pe 10 ani au înregistrat marți cea mai puternică creștere din ultimele cinci luni, parțial pe fondul temerilor că randamentele mai ridicate ale obligațiunilor guvernamentale japoneze vor determina investitorii niponi să cumpere mai puțină datorie australiană.

Creșterea în continuare a randamentelor japoneze ar putea determina o realocare graduală a capitalului către activele japoneze, potrivit lui Prashant Newnaha, strateg senior pentru dobânzi la TD Securities.

„Este o schimbare autentică de regim. Obligațiunile guvernamentale japoneze au reprezentat mult timp ancora pieței globale de instrumente cu venit fix. Acum situația s-a inversat”, a spus el.