Franța transmite semnale similare crizei datoriilor din zona euro. Dobânzile au depășit 5%, iar investitorii se tem de contaminarea altor economii europene (CNBC)

Franța, a doua economie a zonei euro, se confruntă cu o deteriorare a încrederii investitorilor, pe fondul creșterii datoriei publice, al instabilității politice și al protestelor sociale. Randamentul obligațiunilor guvernamentale franceze pe 10 ani a depășit pragul de 5%, pentru prima dată din 2002, iar diferența față de obligațiunile germane a ajuns la niveluri nemaiîntâlnite de la criza datoriilor suverane din urmă cu aproximativ 15 ani, potrivit CNBC. Analiștii avertizează că problemele Franței ar putea genera turbulențe și în alte economii europene, deși consideră că zona euro este în prezent mai bine pregătită pentru a evita repetarea crizei din anii 2010-2012.

Piețele financiare transmit semnale de avertizare cu privire la situația fiscală a Franței, într-un moment în care protestele sociale și dificultățile politice complică eforturile guvernului de reducere a deficitului bugetar.

Potrivit unei analize CNBC publicate la 23 octombrie, randamentul obligațiunilor franceze cu maturitatea de 10 ani a depășit 5%, iar diferența dintre costurile de finanțare ale Franței și Germaniei a trecut de 170 de puncte de bază.

Acest indicator, urmărit îndeaproape de investitori pentru evaluarea riscurilor din zona euro, a ajuns la cel mai ridicat nivel de la criza datoriilor suverane de la începutul deceniului trecut. În același timp, costul asigurării împotriva unui eventual default al statului francez, măsurat prin contractele credit default swap (CDS), a urcat la cel mai ridicat nivel din aceeași perioadă.

Euro a pierdut aproape 5% în raport cu dolarul de la începutul anului, potrivit datelor prezentate de CNBC.

• ING: Suntem deja într-o criză profundă în Franța

„Suntem deja adânc în teritoriul unei crize franceze”, a declarat Carsten Brzeski, director global de cercetare macroeconomică și economist-șef pentru zona euro la ING.

Acesta consideră că, deși Franța nu se confruntă cu un risc imediat de lichiditate, deteriorarea încrederii investitorilor ar trebui să determine autoritățile de la Paris să acționeze urgent. „Nu există riscul unei probleme iminente de lichiditate pentru guvernul francez, dar lipsa de încredere a piețelor de obligațiuni și criza în desfășurare ar trebui, în sfârșit, să genereze un sentiment puternic de urgență la Paris”, a explicat economistul.

Franța se confruntă cu unul dintre cele mai ridicate deficite bugetare din zona euro, iar datoria publică a ajuns la aproximativ 119% din PIB la sfârșitul trimestrului al doilea din 2026, potrivit datelor citate de CNBC. Guvernul francez și-a redus prognoza de creștere economică pentru 2026 la doar 0,5%.

• Riscul de contaminare a zonei euro

Principala îngrijorare a investitorilor este posibilitatea ca dificultățile Franței să se transmită către alte state membre ale zonei euro, prin creșterea costurilor de finanțare. Un asemenea fenomen, cunoscut drept fragmentare financiară, apare atunci când țările care utilizează aceeași monedă se confruntă cu diferențe tot mai mari între dobânzile la care se împrumută.

Criza datoriilor suverane din anii 2010-2012 a demonstrat cât de rapid se pot propaga tensiunile financiare între economiile europene.

Criza a început în Grecia și s-a extins ulterior către Portugalia, Irlanda, Italia și Spania, fiind necesare programe de salvare financiară și măsuri severe de austeritate.

George Lagarias, economist-șef al Forvis Mazars, consideră că Franța se află deja într-o criză a datoriei, având în vedere nivelul de aproximativ 119% din PIB al datoriei publice. Prin comparație, datoria Greciei reprezenta aproximativ 128% din PIB la sfârșitul anului 2009.

Lagarias avertizează că extinderea tensiunilor financiare ar putea determina creșterea costurilor de finanțare în Italia și Spania, obligând guvernele acestor țări să reducă cheltuielile publice și alimentând noi nemulțumiri politice. Totuși, economistul estimează riscul unei crize de contagiune comparabile cu cea din anii 2010-2012 la 10%-20%.

• BlackRock: Zona euro este mai bine pregătită decât în 2011-2012

Analiștii consultați de CNBC subliniază că există diferențe structurale importante între situația actuală și criza financiară din urmă cu aproximativ 15 ani. Sistemul bancar european este mai solid, integrarea financiară a avansat, iar instituțiile europene dispun de instrumente suplimentare pentru limitarea fragmentării piețelor.

Strategii BlackRock consideră că actualul context este semnificativ diferit de cel care a precedat criza din 2011-2012, deși avertizează că sunt posibile noi episoade de volatilitate și propagarea tensiunilor către alte piețe. Potrivit acestora, creșterea necesarului de finanțare al guvernelor, alături de investițiile masive în inteligență artificială, exercită presiuni asupra costurilor capitalului și determină investitorii să analizeze mai atent situația debitorilor vulnerabili.

Alex Everett, director de investiții la Aberdeen Investments, consideră că problemele actuale trebuie privite în primul rând ca un risc specific Franței, nu ca o amenințare sistemică imediată pentru întreaga zonă euro.

• Moody’s menține ratingul Franței, dar avertizează asupra riscurilor politice

Agenția de evaluare financiară Moody’s a menținut vineri ratingul suveran al Franței la Aa3, dar a păstrat perspectiva negativă. Potrivit agenției, perspectiva negativă reflectă riscul ca fragmentarea scenei politice franceze să continue să afecteze funcționarea instituțiilor legislative și capacitatea guvernului de a implementa reformele necesare.

Executivul de la Paris intenționează să reducă deficitul bugetar la 5% din PIB în 2027, de la un nivel estimat la 5,4% în 2026. Însă adoptarea bugetului pentru anul viitor rămâne incertă, în condițiile opoziției parlamentare față de măsurile fiscale propuse. Dezbaterile asupra prevederilor fiscale ale bugetului urmează să fie reluate la 27 octombrie.

• Protestele sociale riscă să afecteze suplimentar economia

Pe lângă dificultățile bugetare, Franța se confruntă cu un val de proteste sociale care afectează activitatea economică și încrederea consumatorilor. Charlotte de Montpellier, economist senior pentru Franța și Elveția la ING, avertizează că manifestațiile amplifică incertitudinile deja existente.

Potrivit estimărilor ING, economia franceză ar urma să crească cu numai 0,3% în 2026 și 0,6% în 2027. Dacă protestele continuă, încrederea se deteriorează și tensiunile de pe piețele financiare se intensifică, creșterea economică ar putea fi chiar mai redusă. Cele mai expuse sectoare sunt comerțul cu amănuntul, turismul, industria hotelieră, restaurantele, transporturile și logistica.

Magazinele și centrele comerciale se confruntă cu scăderea numărului de clienți, închideri temporare și pierderi de vânzări, în timp ce hotelurile și restaurantele riscă anularea rezervărilor. Conform estimărilor rețelei camerelor de comerț din Franța, citate de ING, peste 2.000 de companii fuseseră afectate direct de tulburările sociale până la 20 octombrie.

• Carrefour și-a redus estimările de profit, invocând inclusiv protestele

Efectele tulburărilor sociale încep să se reflecte și în rezultatele marilor companii. Acțiunile Carrefour au scăzut cu peste 14% miercuri, după ce grupul francez de retail și-a redus estimările privind profitul și investițiile. Compania a invocat impactul protestelor asupra încrederii consumatorilor, alături de creșterea costurilor energiei. Directorul general Alexandre Bompard a descris situația din Franța drept una fără precedent.

De asemenea, indicele bursier CAC 40 a pierdut aproximativ 4,5% în ultima lună, potrivit datelor CNBC. Sectorul bancar ar putea fi afectat de creșterea costului capitalului și de încetinirea creditării, în timp ce industria bunurilor de lux riscă să resimtă reducerea fluxurilor turistice.

Kevin Thozet, membru al comitetului de investiții al Carmignac, a avertizat că prelungirea incertitudinii politice ar putea avea efecte negative asupra economiei și companiilor.

• Investitorii urmăresc dacă Franța își poate stabiliza finanțele publice

Pentru piețele financiare, întrebarea centrală este dacă guvernul francez va reuși să adopte bugetul pentru 2027 și să reducă deficitul fără a amplifica tensiunile sociale.

Analiștii avertizează că o deteriorare suplimentară a încrederii investitorilor ar putea alimenta un cerc vicios: costuri mai mari de finanțare, cheltuieli suplimentare cu dobânzile, dificultăți în reducerea deficitului și noi presiuni asupra pieței obligațiunilor.

Deși majoritatea experților nu anticipează repetarea crizei datoriilor suverane din urmă cu 15 ani, evoluțiile din Franța reprezintă un test important pentru capacitatea zonei euro de a gestiona riscurile fiscale ale uneia dintre cele mai mari economii ale sale.