India dezvoltă în deșertul Rann of Kutch, în statul Gujarat, unul dintre cele mai ambițioase proiecte energetice construite vreodată: Khavda Renewable Energy Park, un complex hibrid solar-eolian proiectat să ajungă la o capacitate de 30 GW. La această dimensiune, un singur parc ar avea o putere instalată mai mare decât întreaga capacitate de producție de energie electrică aflată în prezent în Sistemul Electroenergetic Național al României. Proiectul nu mai este însă doar o promisiune: capacități de ordinul gigawaților sunt deja operaționale, iar dezvoltarea este însoțită de investiții masive în stocare și infrastructură de transport.
Khavda Renewable Energy Park se construiește în districtul Kutch, în vestul Indiei, într-o zonă aridă aflată în apropierea graniței cu Pakistanul, aleasă pentru potențialul său solar și eolian excepțional.
Planul prevede o capacitate totală de 30.000 MW, realizată prin combinarea producției fotovoltaice cu cea eoliană. În perimetrul mai larg al parcului sunt implicați mai mulți dezvoltatori, în timp ce Adani Green Energy Limited (AGEL) construiește cea mai mare componentă a proiectului.
Suprafața întregului parc este estimată la aproximativ 726 km², adică de peste șapte ori suprafața Parisului. Presa internațională notează că, odată finalizat, Khavda nu va avea practic un echivalent de asemenea dimensiune într-un singur amplasament.
-
Solar ziua, eolian noaptea
Unul dintre avantajele proiectului este complementaritatea dintre cele două tehnologii. În timpul zilei, radiația solară foarte ridicată din deșert permite producția fotovoltaică la scară uriașă. Spre seară și noaptea, când producția solară dispare, viteza vântului tinde să crească, iar turbinele eoliene pot prelua o parte din producție.
Proiectul ar urma să includă, la maturitate, zeci de milioane de panouri fotovoltaice și turbine eoliene cu o înălțime de aproximativ 200 de metri. O parte dintre panouri sunt instalate pe sisteme de tracking care urmăresc poziția Soarelui pentru maximizarea producției.
Condițiile de mediu au impus și soluții tehnologice speciale. Într-o regiune în care apa este o resursă limitată, dezvoltatorii folosesc inclusiv sisteme robotizate pentru curățarea panourilor.
-
De la producție regenerabilă la stocare
Dimensiunea proiectului ridică însă exact problema cu care se confruntă toate sistemele energetice care integrează rapid capacități regenerabile: ce se întâmplă cu energia produsă atunci când soarele și vântul generează mai mult decât poate absorbi sistemul?
Răspunsul Khavda începe să fie stocarea. Adani Green Energy dezvoltă la Khavda capacități de stocare în baterii de ordinul gigawaților-oră, ceea ce transformă treptat proiectul dintr-un simplu parc solar-eolian într-un adevărat hub energetic integrat.
Este probabil una dintre cele mai importante lecții ale proiectului: la asemenea dimensiuni, investiția în regenerabile nu mai poate fi privită separat de baterii, rețele și sisteme sofisticate de management al energiei.
-
Un singur parc de 30 GW versus întregul sistem energetic românesc
Comparația cu România arată cel mai bine scara proiectului. La sfârșitul primului trimestru din 2026, România avea aproximativ 19,15 GW capacitate brută instalată în SEN, fără a include separat întreaga capacitate a prosumatorilor. Din aceasta, circa 3,14 GW reprezentau eolian, iar aproximativ 3,34 GW fotovoltaic. Capacitatea prosumatorilor ajunsese separat la aproximativ 3,62 GW la 1 martie. Până la 1 iulie, capacitatea eoliană crescuse la aproximativ 3,19 GW, iar cea fotovoltaică la 3,84 GW. Prosumatorii ajunseseră deja la circa 3,9 GW. Iar la 1 august 2026, puterea totală instalată în SEN, potrivit datelor Transelectrica citate în presa economică, depășise din nou 20 GW. Prin urmare, cei 30 GW planificați la Khavda depășesc capacitatea totală instalată în prezent în SEN-ul României.
Comparația trebuie însă citită cu precauție: un MW solar sau eolian nu produce anual aceeași cantitate de energie ca un MW nuclear, hidro sau pe gaze. Puterea instalată nu este echivalentă cu energia efectiv produsă, din cauza factorilor de capacitate foarte diferiți.
-
De peste 20 de ori puterea celor două reactoare de la Cernavodă
Ca simplă comparație de putere instalată, cei 30 GW ai Khavda reprezintă de peste 20 de ori capacitatea celor două reactoare nucleare aflate în exploatare la Cernavodă, care însumează aproximativ 1,4 GW. Din nou, comparația nu privește producția anuală. Centralele nucleare funcționează cu factori de capacitate mult mai ridicați decât centralele fotovoltaice și eoliene. Dar cifra oferă o imagine asupra dimensiunii industriale a proiectului indian.
-
România accelerează la rândul său
Diferența de scară nu înseamnă că România stagnează în regenerabile. Dimpotrivă, 2026 marchează o accelerare puternică. La 20 august, Transelectrica anunța că 2.514 MW de noi capacități de producție și stocare fuseseră conectați la rețea de la începutul anului. Structura acestora este relevantă: 1.331 MW fotovoltaic, 496 MW eolian și 663 MW stocare, alături de capacități mai mici pe hidrocarburi și biogaz. Iar ritmul ar putea continua.
Transelectrica estimează că până la sfârșitul anului ar putea fi conectați încă aproximativ 1.000 MW fotovoltaici și eolieni și circa 1.000 MW de stocare. La 1 august, SEN dispunea deja de 989 MW în instalații de stocare, incluzând bateriile independente și capacitățile integrate în centrale mixte.
În februarie, ANRE aprobase, într-o singură ședință, autorizații de înființare pentru 849,36 MW de producție regenerabilă și 596 MW de stocare. Cel mai mare proiect era o centrală fotovoltaică de 550 MW în județul Giurgiu, asociată unei capacități de stocare de 534 MW. Chiar și un asemenea proiect, foarte mare după standardele românești, reprezintă mai puțin de 2% din capacitatea finală planificată la Khavda.
-
Lecția celor 30 GW
Khavda arată și cât de repede s-a schimbat unitatea de măsură a tranziției energetice. În urmă cu numai câțiva ani, un parc solar de 500 MW era considerat gigantic. Astăzi, proiectele de 1 GW sunt tot mai frecvente, iar India construiește un hub care țintește 30 GW într-o singură zonă.
Pentru România, întrebarea este: dacă adaugă în următorii ani mii de MW de solar și eolian, cât de repede poate construi în paralel rețelele, stocarea și flexibilitatea necesare pentru ca acești MW să poată fi efectiv utilizați?
Khavda demonstrează că, în noua etapă a tranziției energetice, cursa nu mai este doar pentru instalarea panourilor și turbinelor. Cursa este pentru construirea întregului sistem energetic din jurul lor.
| Știri BVB