Update articol:
INTERVIU EXCLUSIV

James Stewart: ”Bursa va fi probabil instrumentul de investiție în viitor” (video)

* “România este un uriaș adormit, o țară minunată”.

* “M-am luptat foarte mult pentru dezvoltarea pieței de capital din România”

* “Probabil că Varşovia va fi principală bursă din regiune, după Frankfurt”.

* “Văd dobânzile negative ca o confiscare a banilor populaţiei. De ce aș plăti băncilor ca să îmi ţin banii acolo? Nu are sens.”

* “Nu mi-aș investi banii în bonduri.”

* “Criza datoriilor globale – cred că se va sfârşi rău”

*„În 10 ani,  nu vom mai recunoaște ce vor deveni băncile și instituţiile financiare”

 

Mandatul lui James Stewart, vicepreședintele pentru Trezorerie și Piețe de Capital, se va încheia la sfârșitul lunii martie, după aproape 21 de ani de activitate în Boardul Raiffeisen Bank România. Pentru următoarele trei-patru luni, James Stewart va prelua mandatul interimar de CEO al Raiffeisen Bank Bosnia și Herțegovina, filiala locală a Raiffeisen Bank Internațional (RBI). 

Înainte de a veni în România, James Stewart a oferit asistență Ministerului de Finanțe și Băncii Naționale din Bulgaria pentru îmbunătățirea cadrului de vânzare a titlurilor de stat și restructurarea portofoliilor datoriei interne și externe. Anterior, el a lucrat la Yamaichi Internațional, unde a gestionat activitățile dealerului principal din SUA ale companiei și a fost vicepreședinte și manager al Departamentului de tranzacționare a valorilor mobiliare ale guvernului SUA la NatWest Financial Market Group, unde a avut responsabilitatea operațiunilor de tranzacționare cu valori mobiliare ale Agenției Federale. Este licențiat în finanțe la Universitatea Lehigh din Pennsylvania, SUA. Începând cu anul 2000, James Stewart a fost implicat în procesul de cumpărare a Băncii Agricole, o bancă de stat aflată în proces de restructurare, de către grupul austriac Raiffeisen International. A participat încă de la început, alături de Steven van Groningen, la construcția echipei Raiffeisen în România și a fost implicat în toate proiectele de dezvoltare ale băncii de atunci. Cu o experiență de 24 de ani în domeniul financiar complex din New York, James Stewart a fost și un susținător puternic al dezvoltării pieței de capital din România.

La final de mandat, domnia sa ne-a oferit un interviu în care ne-a povestit despre experienţa sa în România, dar ne-a expus şi opiniile domniei sale    despre viitorul sistemului bancar, financiar şi al pieţei de capital.  

Reporter: Cum era România cand aţi venit aici şi cum este ea acum?

James Stewart: Am venit în România în anul 2000. Pot să spun că România a făcut schimbări majore în această perioadă. Dacă te uiți pe fereastră, vezi construcții peste tot. Îmi amintesc că, în 2001-2002, aici era doar un semafor în intersecție, erau câmpuri, așteptai ciobanii să treacă cu oile şi vacile, ca să ajungi la serviciu. Lucrurile s-au schimbat foarte mult de atunci, cu multe, multe, multe lucruri în bine.

 

 

Acum, România este pe drumul unei economii moderne.

Reporter: Cum aţi descrie experienţa de la Raiffeisen Bank România, după ce aţi activat pe piaţa americană şi în Bulgaria?

James Stewart: A fost provocatoare la început. Când am venit aici, în 2000, Raiffeisen avea o singură sucursală. Mă gândeam că am făcut o  greșeală venind aici, la o instituţie bancară care avea o singură sucursală și un bilanț de 69 milioane de dolari. Imediat după aceea, acționarul nostru majoritar din Viena, Raiffeisen Internațional, a vrut să își extindă prezența în România pentru că a văzut oportunități aici.

Am fost numit ca project manager privind achiziţia unei bănci, ne-am uitat la două instituţii și am ales una pe care am cumpărat-o de la statul român, este vorba de Banca Agricolă.

Reporter: Avea multe probleme Banca Agricolă

James Stewart: Da. Dar îmi place să construiesc bănci. Steven van Groningen, președintele băncii, ni s-a alăturat imediat după ce am cumpărat banca și am avut o perioadă minunată când am construit această bancă, având o echipă extraordinară, ceea ce a făcut ca lucrurile să fie mai ușoare.

A fost provocator la început pentru că, practic, era o banca moartă, cu un portofoliu de credite de 20 de milioane de euro la vremea aceea. Întrebarea era cum revitalizăm banca și cum o facem profitabilă. Îmi amintesc că prietenii, colegii din piața bancară de la acel moment, îmi spuneau: «Jim, o să mori cu banca aceea. Mult succes!»

După doi ani nu au mai râs, am devenit respectați și am continuat să fim o bancă respectabilă în România. Și sunt foarte mândru să fac parte din această echipă.

Reporter: Aţi ajuns în Bulgaria într-un moment cheie, care a marcat trecerea de la economia socialistă la economia capitalistă, în urma crizei financiare din 1997. Cum a fost experienţa de acolo?

James Stewart: A fost ca în Vestul Sălbatic atunci. Bulgaria venea dintr-o criză monetară, cred că la sfârșitul anului 1996-începutul anului  1997. În 1997, Consiliul monetar a stabilizat economia într-o măsură foarte mare. Am ajuns acolo în mai 1998, o fost o perioadă grea. Familiei mele nu-i venea să creadă unde suntem, era greu să ne procurăm mâncare. Acum Bulgaria este ca România, în tranziție spre o economie modernă.

Am lucrat cu Ministerul de Finanțe şi Banca Națională de acolo în ceea ce priveşte rezervele și gestionarea datoriilor. Mai spun încă o dată – am fost norocos să lucrez cu oameni buni. Atunci, erau oameni în Ministerul de Finanțe și în Banca Națională a Bulgariei care doreau să învețe. Tocmai veneau din comunism și chiar doreau să își dezvolte cunoștințele de bază și să cunoască oameni care să îi ajute să învețe.

Am avut și acolo o echipă foarte bună, atât la Ministerul de Finanțe, cât  și la Banca Națională a Bulgariei. Am putut să realizăm multe împreună. Am pus în funcțiune piața locală a datoriilor, i-am ajutat să restructureze datoria externă. Am avut acolo mulți prieteni, prima persoană cu care am lucrat direct a fost Plamen Oreșarski, care a devenit ministru de finanțe, după care a devenit premier.

Am mai lucrat cu Martin Zaimov, șef al Consiliului Valutar, fost guvernator adjunct al Băncii Naționale Bulgare într-o perioadă foarte dificilă. Acum este în business privat, dar am rămas prieteni.

Reporter: Cum e România, comparativ cu Bulgaria?

James Stewart: Sunt culturi diferite. Bulgaria este o ţară slavă, România e latină, mai mult asemănătoare Italiei.

În Bulgaria, lucrurile sunt mai mult gen “da” și “nu”, “alb” și “negru”, dar în România sunt și “gri”. Mi s-a spus că în România orice este posibil. Am început să cred că așa este. Când îi întreb ceva, oamenii se uită la mine și se gândesc: “De ce mă întreabă Jim așa ceva? Ce interes are?”

Venirea în România din Bulgaria a fost o adevărată experienţă pentru mine. România are o cultură latină, oamenii sunt minunați, împrejurimile României sunt extraordinare. Pot să spun acum că România este un uriaș adormit, o țară minunată.

Reporter: Cum vedeți viitorul sistemului bancar în România, după pandemie?

James Stewart: O întrebare bună ar fi cum vedem viitorul sistemului bancar la nivel global. În România, în acest moment sunt 34 de bănci. Nu cred că avem nevoie de atâtea. Probabil că 7 ar fi de ajuns.

Văd o continuare a consolidării sistemului bancar, cu aplecare pe digitalizarea bancară, văd transformarea cât mai rapidă a sistemului de sucursale într-un sistem mai digitalizat. Cash-ul va migra spre digitalizare, multe tranzacții vor fi electronice.

Ca să fac o comparație, când am ajuns eu în România, liniile de telefonie fixă erau groaznice, telefonia mobilă funcţiona cât de cât. Acum România are o acoperire foarte bună din punct de vedere al internetului și telefoniei mobile, la fel de bună ca în SUA. Probabil că aşa se va întâmpla şi cu sistemul bancar în România.

Reporter: Care sunt aşteptările dvs referitoare la activitatea din Bosnia Herzegovina?

James Stewart: Nu știu cum va fi momentan. Această numire provizorie a venit oarecum neașteptat. Săptămâna trecută am primit un telefon de la banca mamă pentru a fi preşedinte interimar la Raiffeisen Bosnia Herzegovina. Ar fi vorba de 3-4 luni pe această poziție. Am discutat cu soția mea și împreună am decis să merg acolo.

Ea va merge în SUA, unde va fi ocupată cu amenajarea casei, în această perioadă.

Nu ştiu prea multe despre Bosnia Herzegovia, dar este o ţară frumoasă. Cred că populația totală este cât cea a Bucureștiului. Cred că va fi o experienţă interesantă.

Reporter: Cum vedeţi dezvoltarea pieţei de capital din România? Ce îi lipseşte pentru o dezvoltare mai mare? 

James Stewart: M-am luptat foarte mult pentru dezvoltarea pieței de capital din România, pentru că aproape toată carieră mea a fost în acest sector de activitate. Am crezut că poate fi o șansă, dar cred că România a ratat o mare oportunitate acum 5-6 ani, când trebuia să privatizeze mai multe companii de stat prin bursă (IPO, SPO).

Să speram că acest proces se va relua, dar cred că am pierdut multe momente pentru dezvoltarea pieței de capital din România. Sunt țări în regiune care s-au mișcat foarte bine. Sunt încă optimist, dar cred că trebuie să se facă multe aici în ceea ce priveşte piaţa de capital.

Reporter: Care este viitorul pieței de capital din România comparativ cu alte țări din regiune?

James Stewart: România este a două cea mai mare piață din regiune, după Polonia. Însă, Polonia are o bursă foarte dezvoltată, iar România ar fi trebuit să aibă și ea o astfel de piață.

Nu are sens ca Bosnia, Kosovo, Albania, Serbia, Croația să aibă câte o bursă. E ca și cum ai avea câte o bursă în fiecare dintre cele 50 de state ale SUA. Acum 100 de ani așa era, dar acum nu mai face sens. Datorită reglementărilor Securities and Exchange Commision, ai mai multe burse, dar sunt digitalizate.

În mod normal, tranzacțiile vor migra către arena care are cea mai bună linchiditate. Acum, Varșovia pare că fie piață cu cea mai mare lichiditate, în regiune. Viena era prima bursă din regiune, dar cred că și-a pierdut din atractivitate.

Probabil că Varşovia va fi principală bursă din regiune, după Frankfurt.

Reporter: Care este, în opinia dvs, viitorul sistemului financiar global?

James Stewart: Este dificil de spus. Nu mă uit atât de mult la pandemia de coronavirus, mă uit mai mult la ce se întâmplă din punct de vedere fiscal și monetar. Banca Centrală Europeană este piața acum. În unele cazuri, au cumpărat 75% din obligațiunile unor companii din Germania, de exemplu. A luat locul investitorilor tradiționali.

Văd dobânzile negative ca o confiscare a banilor populaţiei. De ce aș plăti băncilor ca să imi ţin banii acolo? Nu are sens. Vreau dobândă dacă las banii acolo. Tot sistemul despre care am învățat în trecut s-a schimbat radical.

Mă bucur că încă în SUA nu avem dobânzi negative, ca în Europa. SUA are cea mai mare piață de capital din lume și va continua să fie aşa. În Europa, sistemul bancar generează 75% din finanțarea companiilor, față de 25% în SUA. Este o filozofie diferită.

Reporter: Unde merită să îţi investeşti economiile din punctul dvs de vedere?

James Stewart: Pot să spun unde nu mi-aș investi banii – în bonduri. Antreprenorii, în România și SUA, au idei minunate de business în digitalizare, sistemul de sănătate, comunicații și alte idei brilliante.

SUA este ţara numărul 1 în private equity.

Aș fi vrut să investesc în Microsoft, Apple, ceea ce am şi făcut – dar am vândut mult prea repede. Dacă vindeam acum probabil că mi-aș fi cumpărat o insulă în Caraibe.

Bursa va fi probabil instrumentul de investiție în viitor. Cu toată această relaxare cantitativă, relaxare monetară și fiscală, ca răspuns la Covid, ai două rele –în sensul că vine lichiditate în sistem de la stimulente, iar inflația va crește și va crește mult. Exista o recomandare: cumpără teren, pentru că nu se mai fabrică altul.

Activele hard sunt o altă idee de investiţie. Mă refer la pictură clasică, artă în general.

E clar că bondurile nu sunt o investiție, pentru că nu primești nimic pentru acea investiție, zero dobândă, ba chiar negativă, în unele cazuri.

Reporter: Care este opinia dvs despre criptomonede? Este în pericol sistemul financiar actual din cauza acestora?

James Stewart: Ar trebui să știm mai multe despre ele. Înțeleg blockchain, dar nu înțeleg toată ideea acestor criptomonede. Conceptul este interesant și va fi dezvoltat.

Nu cred că în viitor criptomonedele vor fi ca acum, vor evolua cumva, dar cum nu știu încă. Dar oamenii cu care vorbesc spun că sunt lucruri care sunt destul de greu de înțeles, cum funcţionează tot procesul acesta.

Reporter:  Cum vedeți rezolvarea crizei datoriilor globale?

James Stewart: Cred că se va sfârși foarte rău. Orice civilizație care s-a împrumutat pentru nevoile sale a fost îngenunchiată și a sfârşit prost.

Nu va fi diferit nici de data aceasta. Totul va evolua. Capitalismul, sistemul bancar, totul va evolua.

Tot ce știu este că nu este posibil să trăiești mult peste posibilitățile tale. Noi trăim pe un buget. Avem bani pentru credite ipotecare, pentru mâncare, pentru vacanțe.

Țările din lume nu mai țin cont de niciun buget. Nu putem trăi aşa. E ca şi  cum eu aș merge la magazin şi aş cumpăra pe datorie. Dar la un moment dat trebuie să plătesc. Întrebarea este cum o să plătesc?

Se poate face în două moduri- ori majorez taxele (ceea ce se face acum) ori tai datoria – aşa cum s-a întâmplat cu leul vechi. Când am venit în România, erau milioane de lei vechi. La un moment dat s-au tăiat patru zerouri. Probabil că aşa se va întâmpla cu ţările și obligaţiunile lor.

Reporter: Pieţele de capital au crescut într-un moment de criza. Cum credeţi că este posibilă această decuplare?

James Stewart: Revenim la lichiditate, din cauza măsurilor fiscale şi monetare.

Primul loc în care lichiditatea se duce este piaţa de capital. Dacă vei investi în imobiliare, trebuie să găseşti teren, trebuie să contruieşti clădirea, trebuie să găseşti cumpărător – este un proces lent, care durează.

În New York, unde piața de capital este dezvoltată, pui mâna pe telefon, suni şi spui: cumpără acţiunea asta sau cealaltă, este un proces imediat.

Deci primul loc în care excesul de lichiditate merge este piața de capital. Apoi, merge în jos în economie, către activele în care e cel mai ușor de investit.

Reporter: Cum vedeţi viitorul peste 10 ani?

James Stewart: Este dificil de previzionat cum va fi sistemul financiar peste 10 ani. În ceea ce priveşte sistemul bancar, nu vom mai recunoaște ce vor deveni băncile și instituţiile financiare. Se vor schimba radical. Din păcate, când au loc astfel de schimbări apare o nouă criză.

După criza din 2008-2009, multe regulamente au fost instituite, în special pentru a proteja sistemul bancar global. Cred că avem prea multe regulamente şi ce se va întâmpla la următoarea criză va fi că vom avea şi mai multe, care vor schimba sistemul financiar şi bancar în ceva ce nu cunoaştem în acest moment.

Cred că băncile vor deveni mai mult utilităţi. Vor fi reguli cu privire la cât taxezi clientul, cât obţii de la un credit, cât poţi plăti dividend. Vor deveni mai mult ca niste companii de energie.

Reporter: Viaţa familiei dvs a fost influenţată de şederea în România?

James Stewart: Când am venit din Bulgaria, aveam trei copii mici. Cel mai mare a mers la liceu, ceilalţi la şcoală. Şi-au făcut prieteni atât în Bulgaria, unde am stat doi ani, dar şi mai mulţi în România. Au mers la Şcoala Americană din Bucureşti, şi-au făcut prieteni acolo cu care au relaţii şi acum.

Reporter: Vă mulţumim!

 

BVBStiri BVB

UCM RESITA S.A. (UCM) (16/04/2021)

Completare Convocare AGAO 28 (29).04.2021 versiune limba engleza

Patria Bank Obligatiuni 2028 EUR (PBK28E) (16/04/2021)

Tranzactii management - art. 19 Reg. (UE) 596/2014