Dobânzile la împrumuturi nu sunt inventate nici de acest Guvern, nici de ministrul de Finanţe, ci sunt o consecinţă a unor probleme structurale pe care România a refuzat să şi le rezolve, a declarat, luni, la Palatul Parlamentului, ministrul Finanţelor, Adrian Câciu.
“Nu cred că vom fi în situaţia să ducem taxele peste nivelul maximal actual. Eu cred că analizele se fac pe toate componentele, mai puţină progresivitate în zona proprietăţilor. Adică nu mai este vorba de ‘două case, trei maşini’, ci de o impozitare egală, dar vedem… Din necesarul de finanţare de 145 de miliarde pe care România îl are anul acesta, în jur de 75 – 80 de miliarde îl reprezintă refinanţarea datoriilor făcute de guvernele anterioare. Toate guvernele au trebuit să refinanţeze datoria cu dobânzi care ţin de inflaţie. În februarie am refinanţat o datorie luată în dolari în 2012 la o dobândă de 6,75%, la 3,5%. Să ştiţi că dobânzile acestea nu sunt inventate nici de acest Guvern şi nici de ministrul de Finanţe. Sunt o consecinţă a unor probleme structurale pe care România a refuzat să şi le rezolve. De aceea are nevoie şi de reforme. Ca să te duci să ai dobânzi mici, sustenabile, pe termen lung, trebuie să ai un rating de ţară bun, ceea ce înseamnă să ai deficite mici, inclusiv deficit bugetar, dar şi deficit de cont curent, trebuie să ai o economie consolidată, să nu mai depinzi de importuri foarte mult, să ai un curs valutar stabil, o inflaţie ţinută sub control”, a explicat Câciu, potrivit Agerpres.
Ministrul de resort a menţionat că se încearcă refinanţarea datoriei atunci când dobânzile cresc.
“La acest moment nu decontează oamenii. Vom încerca să refinanţăm datoria la momentul la care dobânzile cresc. Anul acesta am refinanţat datorie din 2023 – 2024 în mod 0anticipat, pentru că vedeam să dobânzile urmează să crească şi am refinanţat-o la dobânzi foarte bune. Simularea necesarului de finanţare se calculează an de an, pentru că este influenţată de deficit. Strategia fiscal-bugetară o veţi avea la finalul lunii iulie, înainte de rectificare. Aşteptaţi data de 8 iunie şi veţi vedea că scade datoria publică sub 50%. În cadrul datoriei publice, toate împrumuturile pentru investiţii intră pe datorie, dar aceste împrumuturi angajate, de exemplu prin PNRR, ar trebui să intre pe datorie, dar să nu fie o consecinţă socială din cauza faptului că le-ai luat. Acestea nu reprezintă o risipă pentru stat, ci o investiţie în viitor”, a susţinut oficialul.
Câciu a apreciat că, la acest moment, s-au făcut o serie de eforturi pentru ca România să se adapteze la puseul inflaţionist.
“Avem evaluarea de etapă, se termină semestrul I, avem indicatorii de etapă, facem strategia fiscal-bugetară pentru 2023 – 2024 şi acolo sunt toate soluţiile. La acest moment, cred că s-au făcut o serie de eforturi pentru a ne adapta la puseul inflaţionist. Haideţi să mergem etapă cu etapă, pentru că mai sunt elemente care mai pot apărea, având în vedere acest conflict de la graniţa României, care nu se mai termină”, a afirmat ministrul Finanţelor.
Cîţu: Nu sunt de acord cu creşterea impozitării; PNL a scăzut taxe, a colectat mai mult
| Știri BVB