Update articol:

Oana-Marciana Ozmen, deputat USR PLUS: Un semnal de alarmă – problemele industriei textile, profund afectată de pandemia Covid-19

Oana Ozmen

Industria textilă în România este una dintre cele mai importante, ca număr de angajați și contribuție la PIB, însă a fost și este încă puternic afectată atât de Brexit, cât și de pandemia provocată de COVID-19. Consecințele acestor probleme se reflectă în reducerea productivității și a competitivității industriei, potrivit deputatului USR PLUS Oana-Marciana Ozmen.

Domnia sa susţine: “Astfel, în aceste condiții extrem de dificile pentru industrie, există dificultăți în aprovizionarea cu materie primă și accesorii, atât ca urmare a diminuării transportului de materie primă din import, putem da câteva exemple precum România–Italia sau România-China, cât și ca urmare a suspendării activității mai multor producători la care agenții economici din România apelau pentru materia primă. Asta, pe de o parte.

De altfel, FEPAIUS, Federatia Patronala a Industriei Ușoare – și care reprezintă comunitatea oamenilor de afaceri și operatorilor economici din textile, tricotaje, confecții, pielărie și încălțăminte, arată că s-au diminuat drastic comenzile, în special din partea clienților cu sediul în interiorul spațiului comunitar, iar un alt efect al pandemiei este faptul că nu se mai pot respecta planificările de producție, ceea ce duce la scăderea valorilor producției din cauza imposibilității livrării materialelor din zonele afectate de coronavirus.

Soluția pe care am identificat-o împreună este un control mai intens la punctele de acces vamale pentru a fi identificate așa-zisele produse “falsificate”.

De asemenea, o mare problemă care mi-a fost semnalată în cadrul consultărilor cu reprezentanții acestei industrii este concurența neloială cu produse de o calitate cel puțin îndoielnică de proveniență cu precădere din afara spațiului comunitar. Soluția pe care am identificat-o împreună este un control mai intens la punctele de acces vamale pentru a fi identificate așa-zisele produse “falsificate”, care sunt menite să inducă în eroare cumpărătorul, sau care copiază voit o anumită identitate culturală pe care o prezintă ca fiind autentică și produsă local.

De aceea, consider că ar fi benefică o cooperare între funcționarii vamali și reprezentanții Consiliului Concurenței pentru a proteja piața românească de produse neconforme care aduc un mare prejudiciu producătorilor români, în general pe termen lung, dar și în special, în aceste condiții extrem de dificile pe care le traversăm. Acest lucru poate fi extrapolat pentru toate industriile care se confruntă cu această problemă.

Controalele vamale realizate prin colaborarea cu Consiliului Concurenței au drept scop evitarea concurenței neloiale.

Statul nostru recunoaște concurența loială ca fiind un factor fundamental pentru dezvoltarea economiei. Agenții economici au dreptul la concurență liberă în limitele prevăzute de legislație, ale cutumelor și ale regulilor de corectitudine și de onestitate în afaceri.

Consolidarea procedurilor de expertiză si concentrarea mai multor instituții ale  statului, cu atributii în domenii specifice, pot contribui la realizarea și menținerea unei piețe concurențiale loiale fiind necesare îmbunătățiri ale politicilor publice în domeniul combaterii concurenței neloiale”.

Doamna Ozmen reaminteşte faptul că în anul 2018 industria textilă şi de îmbrăcăminte din România număra circa 154.000 de angajaţi într-un număr total de 8.335 de companii și cu afaceri însumând aproape 17,3 miliarde de lei. Așadar, evoluția economiei naționale depinde și de evoluția acestei ramuri industriale și condițiile de muncă din cadrul fabricilor de confecții au impact asupra sănătății și calității vieții a zeci de mii de români.

Potrivit doamnei Ozmen,  soluții există, colaborarea între instituții este esența rezolvării acestor multe probleme, iar eu mă voi implica din punct de vedere legislativ să îmbunătățim prevederile actuale pentru a veni în ajutorul industriilor de profil și implicit a angajaților acestora.