Autor: Mihaela Croitoru

Uniunea Europeană este un lider global în reglementările de mediu și sustenabilitate, însă, sub presiunea schimbărilor economice și a contextului geopolitic, Comisia Europeană reevaluează modul în care implementează aceste norme. Printre cele mai importante măsuri adoptate în ultimii ani se numără Directiva privind raportarea sustenabilității corporative (CSRD) și diverse inițiative menite să sprijine tranziția către o economie verde. Totuși, noile planuri de reformă și un posibil pachet legislativ „Omnibus” ar putea modifica semnificativ peisajul reglementărilor privind sustenabilitatea din UE.

CSRD și Posibile Modificări Semnificative

Directiva privind raportarea sustenabilității corporative (CSRD) a fost un pas major în direcția unei economii mai verzi, obligând companiile mari, dar și cele mijlocii să raporteze despre impactul lor asupra mediului, societății și economiei, precum și despre riscurile de sustenabilitate care le pot afecta performanța economica. Cu toate acestea, recent Comisia Europeană a anunțat că pregătește un pachet legislativ de amploare numit „Omnibus”, care vizează simplificarea anumit reglementări, inclusiv a celor privind sustenabilitatea și taxonomia verde, printre care se numără Directiva CSRD, Directiva de Due Diligence și Regulamentul privind Taxonomia de Mediu. Propunerea va fi prezentată oficial la 26 februarie 2025 ( cu toate că e posibil să ca termenul să nu fie respectat ). Această simplificare ar putea aduce modificări semnificative în reglementările actuale, într-un efort de a reduce birocrația și de a sprijini implementarea mai rapidă a legilor la nivel național. Un document recent publicat de CE sugerează că procesul legislativ ar putea fi optimizat, însă această schimbare ar putea veni cu unele provocări. Deși scopul este reducerea birocrației, procesul implică noi consultări și evaluări de impact, care ar putea adăuga complexitate inițială la procesul de implementare.

Consultări privind reforma reglementărilor legate de sustenabilitate

Comisarul european pentru economie, Valdis Dombrovskis, a invitat unele dintre cele mai mari companii și grupuri industriale din UE la discuții politice esențiale pe 6 februarie, accelerând planurile pentru o revizuire amplă a reglementărilor legate de sustenabilitate. Conform unui articol publicat de platorma Euractiv, aceste întâlniri vizează identificarea prevederilor care ar putea fi modificate în propunerea „Omnibus”, printre subiectele principale numârandu-se Directiva privind lanțul de aprovizionare al UE (CSDDD), regulile de raportare a sustenabilității (Directiva CSRD) și cadrul de taxonomie verde. Aceste discuții vin în urma publicării „Busolei Competitivității” de către președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și ar putea pregăti terenul pentru transformarea unor angajamente în propuneri politice imediate, inclusiv crearea unui regim de reglementare favorabil pentru „întreprinderile mijlocii mici”. De asemenea, un alt subiect aflat pe agenda de simplficare a reglementărilor se referă  la Mecanismul de ajustare a carbonului la frontieră, care reprezintă o temă centrală în eforturile industriei de a renegocia reglementările privind reducerea emisiilor de CO₂. Acest lucru sugerează o deschidere din partea Comisiei Europene față de cerințele industriei de a revizui reglementările în favoarea unui cadru mai flexibil.

Totuși, anunțul privind simplificarea reglementărilor a stârnit și critici. Deși industria solicită relaxarea regulilor pentru a sprijini competitivitatea economică, există temeri că aceste schimbări ar putea submina obiectivele ambițioase ale Green Deal-ului European, cu implicații negative asupra politicii de mediu și de protecție socială. În acest sens, Roxana Mînzatu, vicepreședinte executiv pentru competențe și locuri de muncă de calitate, a subliniat că este esențial ca angajații să rămână un pilon central al reglementărilor, iar deciziile referitoare la sustenabilitate nu trebuie să ignore capitalul uman. Mînzatu a afirmat că „fără muncitori nu există inovare, fără muncitori nu există decarbonizare”

De asemenea, potrivit unui articol publicat de Responsible Investor, există discuții despre posibilitatea majorării pragului de aplicabilitate al CSRD, astfel încât doar companiile cu peste 1.000 de angajați să fie obligate să respecte această reglementare. Aceasta ar reduce semnificativ numărul de companii implicate, limitându-l la aproximativ 15% din numărul inițial estimat. Totodată, zvonuri recente indică faptul că principiul „dublei materialități” – care impune raportarea atât a impactului financiar, cât și a impactului asupra mediului și societății – ar putea fi eliminat, păstrând doar materialitatea financiară. Acest lucru ar alinia CSRD cu standardele internaționale stabilite de International Sustainability Standards Board (ISSB), dar ar putea slăbi impactul real al directivei asupra mediului și societății.

Între Simplificare și Risc de Compromitere a Obiectivelor de Sustenabilitate

Chiar dacă încă nu este clar ce modificări vor fi adoptate, un lucru este cert: Comisia Europeană se află într-o poziție delicată, încercând să echilibreze ambițiile sale de mediu cu necesitatea de a susține competitivitatea economică a Europei. Deși reducerea birocrației poate părea o soluție atractivă, există riscul ca această simplificare să submineze obiectivele pe termen lung legate de sustenabilitate și să creeze dezechilibre de competitivitate între companiile care vor fi obligate să respecte reglementările și cele care vor fi exceptate.

În acest context de incertitudine, companiile nu trebuie să își bazeze strategiile doar pe schimbările legislative. În fața provocărilor globale legate de schimbările climatice, este esențial ca mediul de afaceri să adopte măsuri proactive pentru un viitor mai verde și mai responsabil, indiferent de evoluția reglementărilor europene.