Autor: Cristina Prună, deputat USR
În primele 4 luni ale anului, consumul de energie a scăzut cu 2,7% față de aceeași perioadă a anului trecut. A scăzut atât consumul populației (-10,1%), care însă în termeni reali e compensată parțial de creșterea numărului de prosumatori, cât și de consumul din economie (-0,4%). În același interval de timp, resursele de energie electrică au urcat la 23,83 miliarde kWh, cu 570,6 milioane kWh peste nivelul din primele patru luni ale anului trecut, cu creșteri importante în hidrocentrale (+31,5%), fotovoltaice (+26,4%) și eoliene (+12,5%). Sigur că în ce privește producția hidro a fost o perioadă ploioasă care a permis obținerea acestei creșteri. Avem însă, în mod cert, 2 trenduri opuse în consumul de energie electrică și producția de energie electrică, trenduri care sunt de așteptat să continue inclusiv pe termen mediu și lung.
Consumul de energie electrică va continua să scadă din mai multe motive. În economie, companiile investesc în eficientizarea proceselor de producție, iar unele industrii energofage își reduc activitatea. La nivelul populației, creșterea numărului de prosumatori și eficiența tot mai ridicată a echipamentelor electrocasnice contribuie, de asemenea, la reducerea consumului. În același timp, producția de energie este pe un trend ascendent. Aceste două evoluții vor genera un surplus de energie care trebuie valorificat inteligent. Pe de o parte avem proiecte importante de producție de energie pe gaz care vor fi finalizate. Numai de la centrala de la Mintia vor intra în rețea 1.770 MW, Iernut va adăuga încă 430 MW. Pe de alta, în nuclear, se avansează și cu reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă, fiecare de câte 700 MW. De asemenea, deși a trecut cumva într-un plan de dezbatere secundar, România a făcut pași, care sper că vor fi accelerați, pentru pornirea proiectelor în producția de energie eoliană offshore. Producția de energie solară și eoliană nu poate ieși de altfel de pe trendul ascendent din prezent. Mai mult decât atât, avem aproape 350.000 de prosumatori, iar numărul acestora este în continuă creștere. Numai în anul 2025, energia injectată în rețea din partea prosumatorilor a fost de 1,74 TWh. Totodată, avansează și investițiile în stocare a energiei electrice care au ajuns la peste 1.600 MWh capacitate de stocare și aproape 900 MW putere instalată, într-o creștere accelerată în acest an și mai multe investiții sunt deja în stadiu avansat de realizare. În paralel vedem investiții și în rețele.
Această nouă realitate ne obligă să gândim strategic: cum transformăm energia electrică produsă în țară în creștere economică și locuri de muncă? Iar una dintre cele mai importante oportunități este inteligența artificială (AI). Vorbim de o industrie în plină expansiune la nivel internațional, dependentă de resursa de energie electrică și motor al ecosistemului economic de mâine. Și, tocmai de aceea, țările care vor înțelege legătura dintre energie și noua economie AI vor fi cele care vor câștiga următoarea cursă pentru investiții, competitivitate și dezvoltare.
România ar trebui să prioritizeze, acum când vorbim și de posibilitatea unui nou guvern, atragerea investițiilor în inteligență artificială, în centre de date și în infrastructură digitală avansată. În acest fel, am crea cerere stabilă pentru producția locală de energie, am încuraja investițiile în noi capacități și rețele și am dezvolta aici, simultan, o industrie a viitorului. Este genul de cerc virtuos de care România are nevoie: mai multă producție de energie, mai multă cerere internă sofisticată, mai multe investiții, mai multe locuri de muncă și mai multă competitivitate pentru economia românească.
Astfel de investiții nu vin de la sine. România trebuie să ofere predictibilitate legislativă, proceduri de autorizare mai rapide și acces mai bun la infrastructura energetică și digitală. Investitorii nu se uită doar la prețul energiei sau conectivitatea de bandă largă, ci și la stabilitatea regulilor jocului, la viteza cu care pot implementa proiecte și la calitatea infrastructurii disponibile. Dacă vrem să fim pe harta marilor investiții în AI, trebuie să tratăm această oportunitate extrem de serios și să creăm noi avantaje competitive care să pună România în prim planul investițional pentru marii jucători din acest sector
Trebuie să înțelegem că miza nu este doar energetică și economică, ci și geopolitică. Lumea se reconfigurează în jurul tehnologiilor avansate, iar inteligența artificială va fi una dintre sursele majore de putere economică în deceniile următoare. Țările care vor găzdui infrastructura, capitalul și talentul din acest domeniu vor beneficia de efecte de multiplicare în întreaga economie: cercetare, educație, software, securitate cibernetică, producție avansată, servicii cu valoare adăugată mare șamd.
România nu trebuie să privească pasiv la ce se întâmplă azi în lume. Avem resurse energetice, avem o poziție regională bună, avem specialiști în IT și inginerie și avem șansa de a conecta aceste avantaje într-o strategie națională dedicată. În loc să discutăm separat despre energie, digitalizare și reindustrializare, trebuie să le punem împreună.
În paralel, România trebuie să înțeleagă că adevărata miză este atragerea de investiții private majore în jurul acestei oportunități. Black Sea AI Gigafactory, care vizează dezvoltarea în România a unei infrastructuri strategice de calcul de înaltă performanță pentru inteligență artificială, poate fi o ancoră. Dar ecosistemul se construiește prin companii globale, capital privat, centre de date, cloud, hardware, software și servicii cu valoare adăugată mare. Nvidia ar analiza o posibilă investiție de aproximativ 4 miliarde de dolari în România, în special în sudul și sud-estul țării. Motivele sunt clare: energie regenerabilă în creștere, proiecte noi de producție și stocare, climă mai favorabilă pentru răcirea infrastructurii IT, conectivitate digitală bună și poziția strategică a României la intersecția dintre Europa Centrală și regiunea Mării Negre.
De aceea, întrebarea nu este doar dacă există interes. Există. Întrebarea este ce facem cu el. Companii de tip Nvidia nu așteaptă ani de zile după proceduri neclare, avize întârziate sau schimbări de priorități politice. Dacă România vrea să concureze pentru investițiile noii economii AI, trebuie să ofere predictibilitate, acces rapid la energie competitivă și curată, infrastructură de rețea, reguli clare și o administrație care livrează. Avem atuuri reale. Diferența dintre oportunitate și investiție se va face însă prin viteza cu care statul român reușește să transforme interesul privat în proiecte concrete.
De aceea, statul român trebuie să își asume explicit obiectivul de a atrage investiții majore în inteligența artificială și infrastructura asociată. Nu ca slogan, ci ca direcție strategică. Dacă vom reuși să folosim surplusul de energie care va fi produs în România pentru a alimenta dezvoltarea unei industrii a viitorului tot în România, atunci vom fi făcut mai mult decât o politică energetică bună.
| Știri BVB