de Dan Pălăngean
România s-a situat anul trecut pe locul 17-19 în UE la nivelul de trai măsurat pe baza consumului individual efectiv (AIC/locuitor, abrevierea în lb. engleză), potrivit datelor publicate de Eurostat. De remarcat că este o poziționare peste capacitatea economiei de a susține această clasare în baza performanței PIB și în scădere față de locul 16, ocupat în 2024.
Așadar, Cu un nivel de 86% din media Uniunii, figurăm alături de Portugalia și Slovenia, după Lituania (87%), Polonia, Malta (ambele cu 88%) sau Spania (92%) dar peste țări precum Cehia (83%), Grecia (80%), Croația (79%), Slovacia sau Bulgaria (ambele cu 77%). Pe ultimele locuri se află Estonia (74%), Letonia și Ungaria (cu doar 73% fiecare).
În varianta mai cunoscută de măsurare a nivelului de trai, care constă în PIB pe locuitor la paritatea puterilor de cumpărare standard, ne-am situat la numai 77,7% din media UE (date provizorii), la egalitate cu Croația. Mai sus decât Ungaria (76,2%), Slovacia (74,8%), Letonia (70,9%), Grecia (68,4%) și Bulgaria (68,0%) dar sub Estonia (79,4%), Polonia, Portugalia (ambele cu 81,2%) sau Lituania (86,9%).
AIC față de PIB/locuitor
Potrivit Eurostat, consumul individual efectiv reflectă mai fidel bunăstarea unui cetăţean dintr-o anumită ţară decât Produsul Intern Brut pe cap de locuitor. Acesta din urmă se bazează pe bunurile şi serviciile achiziţionate şi plătite de o gospodărie.
În schimb, AIC se calculează pe baza bunurilor şi serviciilor realmente consumate de indivizi, fără a ţine cont de faptul că acestea au fost contractate şi plătite de către gospodării, guvern sau organizaţii non-profit. De aceea, este de preferat pentru comparaţii internaţionale și reflectă mai bine nivelul de trai.
Diferenţele rezultă din aceea că ponderea plăţilor făcute direct de gospodării pentru servicii importante, precum sănătatea şi învăţământul, diferă substanțial de la o ţară la alta. Astfel, ordinea aparentă a țărilor după nivelul de trai, ce ar rezulta din compararea PIB/locuitor, poate suferi modificări importante.
Avansul AIC pentru România între 2015 şi 2025, de 27 de puncte procentuale, a constituit cea mai mare creștere din UE. Totodată, decalajul AIC în raport cu PIB a urcat la 8-9 puncte procentuale în intervalul 2018- 2025, ceea ce indică un consum majorat mult peste posibilități.
Evoluția celor doi indicatori pentru România în intervalul 2015 – 2025 arată o decuplare tot mai semnificativă între rezultatul economic și consumul efectiv al populației, simultan cu o creștere considerabilă a datoriei publice, care s-a dublat în ultimii cinci ani, și cu majorarea puternică a deficitului bugetar, care a urcat până la 8,7% din PIB în 2024.
De reținut, media UE este ea însăși în continuă evoluție iar un factor esențial pentru țara noastră l-a reprezentat nivelul prețurilor (64% din media europeană, potrivit celor mai recente date publicate de Eurostat). Din păcate, cele mai recente evoluții pe partea de inflație, care a trecut de 10% și a ajuns triplă față de media UE, ne vor conduce spre o ajustare semnificativă, chiar și în contextul devalorizării modice a leului față de euro.
Interesant, ne aflăm în situație inversă faţă de Ungaria, care a păstrat în 2025 un nivel de 73% la AIC/locuitor deși a avut un PIB/locuitor de 76,2%. Adică stăm ceva mai bine la producţie dar suntem cu mult mai sus la consum (13 pp diferență). Totodată, vecinii de la vest ne produc un deficit comercial major, de circa trei miliarde și jumătate de euro pe an, și apar pe podium în importurile României cu 8,9 miliarde euro, după Germania și Italia, aproape la egalitate cu China (9,1 miliarde euro).
În context, ar trebui să luăm aminte că Bulgaria, cea mai săracă țară membră UE, are tot o diferență de 8-9 pp între AIC și PIB/loc. Noi am fi primii în materie dacă nu s-ar consemna în dreptul Greciei un ecart de peste 11 pp, în contextul în care acolo s-a ajuns anterior până la 16% din PIB cheltuieli cu pensiile. Asocierea cu problemele financiare grecești și cu „lanterna roșie” europeană ar trebui să ne dea de gândit.
Astfel, rămâne de văzut care vor fi consecințele în tentativa (promițătoare dar în curs de eșuare) de apropiere de Occident. Deocamdată, România pare țara cu cea mai spectaculoasă creştere a nivelului de trai din UE, în contextul în care avansul AIC a fost propulsat sistematic în ultimii zece ani peste cel al PIB/loc. Însă, de reținut, și cu cea mai însemnată creștere a dezechilibrelor externe, DUPĂ rezolvarea cărora se va putea decela performanța pe termen lung.
| Știri BVB