România se confruntă cu o combinație dificilă de inflație persistentă, perspective economice slabe, șocuri energetice și dezechilibre bugetare cronice, în timp ce politica monetară are un spațiu de manevră tot mai limitat.
Cosmin Marinescu, viceguvernator al Băncii Naționale a României (BNR), avertizează, într-o analiză publicată la 25 octombrie 2026, că economia românească a traversat un context cu riscuri de stagflație și perspective recesioniste, iar perioada de menținere a dobânzii-cheie la 6,5%, începută în august 2024, s-ar putea prelungi cu încă mai multe trimestre. Viceguvernatorul subliniază că reducerea deficitului bugetar și temperarea datoriei publice sunt esențiale pentru stabilitatea macroeconomică, în condițiile în care România continuă să înregistreze o inflație mult peste țintă, spre deosebire de celelalte economii din regiune.
În analiza intitulată „Strategia politicii monetare: între mecanicism și recursul la fundamente”, Cosmin Marinescu examinează evoluțiile macroeconomice din ultimii ani, eficiența politicii de țintire a inflației și dificultățile cu care se confruntă băncile centrale într-un context dominat de crize suprapuse.
Viceguvernatorul BNR atrage atenția că politica monetară trebuie să evite atât reacțiile premature, care ar putea amplifica problemele economiei, cât și menținerea prea îndelungată a unei poziții neschimbate, atunci când condițiile economice se modifică semnificativ.
* Economia României, între inflație persistentă și riscuri recesioniste
Potrivit lui Cosmin Marinescu, anul 2026 a adus provocări neanticipate, care au determinat amânarea ciclului de relaxare monetară.
„Anul 2026 a adus provocări neanticipate care au cimentat deciziile de menținere a ratei dobânzii de politică monetară, alimentând, dintr-o perspectivă mult mai largă, amânarea ciclului de relaxare. Abordarea BNR a urmărit, în context, și surmontarea stagflației, în timp ce șocurile externe, dar și cele interne, continuau să genereze noi revizuiri ale prognozelor, într-un context economic care se prefigura deja recesionist”, arată viceguvernatorul.
Acesta explică faptul că presiunile inflaționiste continuă să fie alimentate de prețurile produselor energetice, în timp ce deficitul de cerere din economie produce efecte de reducere a inflației mai modeste decât cele anticipate.
Șocul energetic asociat conflictului din Orientul Mijlociu, considerat inițial temporar, a devenit o provocare mai persistentă, pe fondul continuării ostilităților militare.
Marinescu avertizează că efectele secundare ale scumpirii energiei pot întreține inflația, inclusiv prin influențarea anticipațiilor privind evoluția viitoare a prețurilor.
-
Dobânda BNR, menținută la 6,5% de peste doi ani. Perioada s-ar putea prelungi
Viceguvernatorul BNR evidențiază faptul că rata dobânzii de politică monetară a rămas neschimbată la 6,5% începând din august 2024.
Potrivit acestuia, perioada de menținere a dobânzii la același nivel „se va prelungi probabil cu încă o serie de trimestre”, România fiind pe cale să consemneze un record european de politică monetară staționară.
Cosmin Marinescu explică faptul că menținerea dobânzii nu trebuie confundată cu lipsa unei reacții din partea băncii centrale.
În 2025, BNR a evitat majorarea dobânzii, deși inflația a depășit 10% timp de mai multe luni, deoarece o parte importantă a creșterii prețurilor provenea din majorarea TVA și a altor impozite indirecte, într-un context de cerere internă slabă. O creștere a dobânzii ar fi riscat să accentueze contracția activității economice, fără să elimine cauzele fiscale ale inflației.
Pe de altă parte, viceguvernatorul observă că reducerile dobânzii din vara anului 2024 au avut loc într-un context de expansiune bugetară puternică și presiuni asupra cererii, limitând ulterior spațiul de manevră al politicii monetare.
Analiza evidențiază astfel dificultatea de a calibra dobânzile într-o economie în care politica fiscală, șocurile energetice și evoluția cererii interne transmit semnale divergente.
-
România, cea mai persistentă problemă inflaționistă din regiune: ținta a fost atinsă în doar șase ani din 21
Una dintre cele mai importante concluzii ale analizei privește eficiența strategiei de țintire a inflației, adoptată de BNR în 2005.
Potrivit calculelor prezentate de Cosmin Marinescu, în cei 21 de ani de aplicare a strategiei, inflația s-a situat în intervalul asociat țintei în numai șase ani, respectiv în mai puțin de o treime din perioadă.
În schimb, inflația a încheiat anul deasupra intervalului țintei în 12 ani. Prin comparație, numărul anilor în care inflația a depășit intervalul țintei a fost de cinci în Cehia, șase în Polonia și zece în Ungaria.
„Această analiză comparativă arată că România se distinge în mod nefericit, din păcate, prin cea mai amplă tradiție inflaționistă din regiune și chiar dintre țările Uniunii Europene, dacă ne raportăm la cifrele inflației începând cu anul 2005”, subliniază viceguvernatorul BNR.
Acesta precizează însă că evoluția inflației nu poate fi atribuită exclusiv politicii monetare, întrucât prețurile sunt influențate și de politica fiscală, șocurile externe și modificările administrative. În plus, eficiența unei bănci centrale trebuie evaluată și prin capacitatea acesteia de a menține credibile anticipațiile inflaționiste ale populației, companiilor și piețelor financiare.
Potrivit analizei, anticipațiile privind inflația din România au rămas rezonabil ancorate pe termen mediu, în pofida saltului prețurilor din 2025.
-
Deficitul bugetar de 9,3% din PIB din 2024 a vulnerabilizat stabilitatea macroeconomică
Cosmin Marinescu consideră că anul 2024 a reprezentat unul dintre cele mai dificile momente din perspectiva responsabilității politicilor economice și a sustenabilității financiare. România a înregistrat atunci un deficit bugetar ESA de 9,3% din PIB, pe fondul creșterii puternice a cheltuielilor publice și al unei creșteri economice sub așteptări.
Viceguvernatorul BNR descrie expansiunea bugetară din acel an drept un impuls de tip „helicopter money”, care a alimentat cererea și a accentuat vulnerabilitățile economiei.
În opinia sa, deficitele bugetare cronice și acumularea datoriei publice reduc capacitatea României de a răspunde unor noi șocuri și contribuie la menținerea unor costuri ridicate de finanțare.
„Pentru România, deficitele bugetare și dezechilibrele externe ridicate, alături de creșterea datoriei publice, arată că stabilitatea macroeconomică nu poate fi susținută exclusiv prin politica monetară”, afirmă Marinescu. Acesta avertizează că dezechilibrele persistente generează presiuni inflaționiste și costuri suplimentare de finanțare, ceea ce face ca ajustările ulterioare să fie și mai dificile.
-
Creditarea a încetinit, pe fondul schimbării politicii fiscal-bugetare
Analiza evidențiază și încetinirea dinamicii creditării, după perioada de expansiune din 2023-2024. Ritmul de creștere a creditului neguvernamental s-a redus de la 8,8% în 2024 la 6,2% în 2025. În cazul creditului de consum, dinamica a încetinit de la 17,4% în 2024 la 11,1% în 2025, menținându-se însă relativ robustă inclusiv în 2026.
Potrivit viceguvernatorului, aceste evoluții reflectă în principal schimbarea direcției politicii fiscal-bugetare și diminuarea impulsului asupra consumului.
Marinescu subliniază că evoluția creditului și a masei monetare trebuie analizată împreună cu dinamica cererii, a investițiilor, a productivității și a cursului de schimb, pentru identificarea din timp a riscurilor inflaționiste.
-
Șocurile energetice pot transforma inflația temporară într-un fenomen persistent
Viceguvernatorul BNR atrage atenția că o creștere inițială a prețurilor energiei nu justifică automat majorarea dobânzii de politică monetară. În cazul unui șoc de ofertă, o asemenea intervenție ar putea accentua încetinirea economiei fără să influențeze cauza scumpirilor. Riscul apare însă atunci când creșterile de prețuri se propagă în întreaga economie, prin salarii, costuri de producție, credit și anticipații inflaționiste.
Cosmin Marinescu arată că prelungirea conflictului din Golf a menținut presiunile asupra prețurilor petrolului și a obligat băncile centrale să reevalueze caracterul temporar al șocului energetic. În opinia sa, principala provocare este evitarea transformării unor scumpiri inițial tranzitorii într-un proces de inflație ridicată și durabilă.
-
Viceguvernatorul BNR propune o analiză monetară mai amplă, nu abandonarea țintirii inflației
O altă concluzie importantă a documentului privește necesitatea reevaluării modului în care băncile centrale fundamentează deciziile privind dobânzile. Cosmin Marinescu consideră că țintirea inflației trebuie completată printr-o analiză mai atentă a masei monetare, a creditului și a condițiilor financiare, pentru a identifica din timp acumularea dezechilibrelor.
Acesta arată că strategia de țintire a inflației a contribuit la reducerea și stabilizarea prețurilor în România după 2005, dar rezultatele comparative cu alte state din regiune indică limite importante de eficiență.
În opinia viceguvernatorului, direcția potrivită nu este abandonarea țintirii inflației, ci îmbunătățirea cadrului analitic și decizional, prin integrarea perspectivelor monetariste și neokeynesiste.
* Consolidarea fiscală, principala provocare pentru România în anii următori
În finalul analizei, Cosmin Marinescu subliniază că România are nevoie de un mix coerent de politici economice, bazat pe disciplină fiscală, stabilitatea prețurilor și prioritizarea investițiilor productive.
Viceguvernatorul avertizează că politica monetară nu trebuie să compenseze dezechilibrele bugetare prin măsuri care ar facilita perpetuarea deficitelor și acumularea datoriei publice.
„Pentru România, în anii următori, este imperativă calibrarea unui mix responsabil de politici economice, respectând principiile de coerență și sustenabilitate financiară. Provocarea majoră rămâne continuarea consolidării finanțelor publice. Reducerea deficitului bugetar și temperarea datoriei publice sunt esențiale pentru atenuarea vulnerabilităților externe și extinderea spațiului de manevră al politicilor economice”, concluzionează Cosmin Marinescu.
Acesta consideră că stabilitatea prețurilor, consolidarea finanțelor publice, investițiile competitive și menținerea unei monede sănătoase reprezintă condiții fundamentale pentru creșterea economică sustenabilă și convergența României cu economiile europene.
| Știri BVB