Luna iulie a anului curent a marcat o escaladare fără precedent a atacurilor cu rachete desfășurate de Rusia împotriva Ucrainei. O analiză AFP a rapoartelor zilnice ale Forțelor Aeriene Ucrainene a identificat 376 de rachete lansate în cursul lunii – de peste două ori mai multe decât în iunie – precum și 4.956 de drone de atac cu rază lungă de acțiune. Kievul a reprezentat principala țintă a multora dintre cele mai ample valuri de atac, ceea ce denotă scopul lor: să intimideze populația și să pună presiune pe conducerea politică a țării.
Orientarea tot mai accentuată către utilizarea rachetelor balistice și cvasi-balistice este una deliberată. Aceste arme oferă doar câteva minute de avertizare și pot fi interceptate în mod fiabil doar de un număr redus de sisteme performante. Rusia exploatează diferența dintre numărul de rachete pe care îl poate lansa și numărul de interceptoare Patriot de care dispune Ucraina. Ca element de noutate, Coreea de Nord va trimite în sprijinul Rusiei o unitate de rachete, încadrată cu 90 de militari, șase lansatoare și 120 de rachete balistice, cifrele fiind avansate de Ministerul Apărării din Ucraina și citate de agenția de știri Reuters.
Această escaladare are loc în pofida faptului că Rusia nu obține succese operaționale semnificative pe front. Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) estimează că forțele ruse au avansat în luna iulie cu doar 37,85 km², echivalentul unei medii de aproximativ 1,22 km² pe zi. Frontul nu este complet înghețat, însă conflictul rămâne unul caracterizat de câștiguri teritoriale marginale, fără străpungeri strategice.
Costul uman suportat de Rusia pentru aceste câștiguri limitate este imens. Potrivit estimărilor Statului Major General al Ucrainei, forțele ruse au înregistrat 42.860 de pierderi de personal în luna iulie. Raportat la suprafața ocupată estimată de ISW, aceasta înseamnă aproximativ 1.132 de militari ieșiți din luptă pentru fiecare kilometru pătrat cucerit. Cifra provine din estimările ucrainene și nu poate fi verificată independent, însă ilustrează caracterul profund de uzură al campaniei militare ruse.
Incapabilă să obțină o străpungere decisivă pe front, Rusia transferă din ce în ce mai mult presiunea asupra orașelor ucrainene și asupra economiei civile. Atacurile recente au avariat blocuri de locuințe, școli, mijloace de transport medical, centre de distribuție poștală, depozite comerciale și infrastructură portuară. Acestea nu sunt ținte abstracte, ci reprezintă sistemele prin care populația primește hrană, medicamente, combustibil, colete și servicii esențiale.
Principala armă pe care Rusia o folosește în această campanie este racheta 3M22 Zircon și nu este una deloc ieftină. Estimările făcute pe baza documentelor de achiziții ale Federației Ruse indică un cost de aproximativ 5,6 milioane USD pe bucată, ceea ce o transformă într-una dintre cele mai costisitoare rachete convenționale rusești. Valoarea sa pentru Moscova nu ține de costul de producție pe care Rusia și-l permite, totuși, ci de viteza foarte mare a rachetei și traiectoria pe care poate fi dirijată, care lasă un timp extrem de scurt pentru avertizare și care obligă Ucraina să-și consume interceptoarele de înaltă performanță pe care le are în număr limitat.
Racheta Zircon este o armă deosebit de periculoasă atunci când este utilizată împotriva unui oraș dens populat. Ea a fost dezvoltată pornind de la tradiția sovietică a rachetelor antinavă și a fost concepută pentru lovirea unor ținte de mari dimensiuni aflate în largul mării, motiv pentru care este echipată cu un focos puternic și zboară cu o viteză extrem de mare. Prin natura ei, Zircon nu e o armă de precizie pentru atacuri punctuale în mediul urban, motiv pentru care impactul ei în zonele rezidențiale este pe măsură.
Ucraina se confruntă cu un deficit critic atât de interceptoare lansate de la sol, cât și de rachete aer-aer. Interceptoarele Patriot sunt indispensabile pentru apărarea împotriva amenințărilor balistice. În același timp, avioanele F-16 și celelalte aeronave ucrainene au nevoie de un flux constant de rachete AIM-9, AIM-120 și alte muniții compatibile pentru interceptarea rachetelor de croazieră și a dronelor. Reuters a documentat anterior o perioadă în care flota ucraineană de F-16 a rămas aproape fără rachete aer-aer utilizabile timp de mai multe săptămâni.
Consecințele acestor lipsuri se măsoară în vieți omenești. În satul Radușne, din regiunea Dnipropetrovsk, o rachetă balistică a distrus locuința unei familii numeroase. Șase membri ai familiei, inclusiv trei copii, au fost uciși. Constatările preliminare ale autorităților ucrainene indică faptul că Rusia ar fi putut utiliza o rachetă de fabricație nord-coreeană.
Pe de altă parte, campania de atacuri cu rachete desfășurată de Rusia produce deja efecte asupra teritoriului NATO. La 30 iulie, o rachetă de croazieră rusească Kh-101 a pătruns în spațiul aerian al Poloniei și s-a prăbușit pe un câmp, lăsând un crater cu diametrul de aproximativ zece metri. Premierul Donald Tusk a declarat că nu există motive să se creadă că Polonia a fost ținta intenționată a atacului. Această precizare este importantă: nu există dovezi că incidentul a reprezentat o lovitură deliberată împotriva Poloniei.
Cu toate acestea, incidentul din Polonia este alarmant din punct de vedere strategic. Rusia desfășoară atacuri de amploare în imediata apropiere a teritoriului NATO, știind că unele rachete pot devia de la traiectorie, pot suferi defecțiuni, pot fi afectate de interceptare sau pot traversa frontiere. Incursiunile repetate pot, de asemenea, testa capacitatea Alianței de detectare și de luare a deciziilor. Indiferent dacă sunt rezultatul intenției sau al unei neglijențe grave, pericolul fizic pentru cetățenii statelor membre NATO este unul real.
Experții militari spun că Rusia pune în practică acum o nouă abordare a războiului pe care îl poartă împotriva Ucrainei, una în care recurge masiv la utilizarea de rachete balistice și a roiurilor de drone Shahed pentru a lovi infrastructura logistică pe care se sprijină rezistența ucraineană, fără a ține cont de efectele colaterale ale acestor lovituri. Fie că rezultă victime civile în orașele din Ucraina, fie că drone sau rachete rusești deviază din traiectoria inițială și ajung mai departe de granițele ucrainene, pentru Rusia nu contează decât sub aspectul informațiilor utile pe care le poate extrage din aceste acțiuni de distrugere.
În consecință, România nu ar trebui să presupună că poziționarea sa geografică sau apartenența la NATO elimină automat riscurile. Drone rusești au pătruns în mod repetat în spațiul aerian românesc, iar forțele române au fost deja nevoite să reacționeze pentru interceptarea acestora. În viitor, o rachetă de croazieră, o rachetă balistică sau o dronă de mari dimensiuni ar putea pătrunde pe teritoriul României ca urmare a unei erori de navigație, a unei interceptări, a unei defecțiuni tehnice sau chiar a unei provocări deliberate, menținute într-o zonă de ambiguitate. Sunt scenarii care trebuie anticipate și pentru care sunt necesare de pe acum măsuri de gestionare gândite înainte de un fapt consumat.
Infrastructura strategică a României creează scenarii cu potențiale consecințe majore. Proiectul offshore Neptun Deep, Portul Constanța și coridorul logistic al Dunării sunt elemente esențiale pentru securitatea energetică a României și pentru rolul său regional. Nu există dovezi publice privind existența unui plan rusesc de atac asupra acestor obiective, însă planificarea apărării naționale trebuie să trateze un asemenea scenariu ca fiind unul posibil, nu imposibil și al cărui potențial impact poate fi catastrofal.
Printre măsurile de gestionare anticipativă a acestui risc se numără și continuarea ajutorului pe care România îl acordă Ucrainei, în sens civil și militar. Motivele sunt evidente și derivă din abordarea strategică a conceptului de apărare națională: Ucraina este la acest moment obstacolul major interpus între țara noastră și amenințarea rusească, inclusiv din perspectiva intereselor României proiectate la nivelul Republicii Moldova. În această logică, nevoia urgentă cu care se confruntă Kievul acum este cea de interceptoare cu care să blocheze loviturile executate de Rusia cu rachete precum Zircon, al căror impact asupra populației e grav cu adevărat.
România a demonstrat deja curaj politic prin transferul unei baterii Patriot către Ucraina în anul 2024, în baza unor acorduri privind înlocuirea acesteia. Aceasta și-a dovedit utilitatea și acum, doi ani mai târziu, are o importanță critică în contextul mai-sus prezentat. Ce are România și lipsește Ucrainei sunt interceptoarele aferente unei astfel de baterii, iar un transfer limitat, realizat în regim de urgență, ar avea un efect politic net superior “investiției” astfel realizate în relația bilaterală. Până și adversarii ideii că Ucraina trebuie sprijinită pot să înțeleagă faptul că aceste interceptoare sunt o armă defensivă, prin urmare nu ar fi orientate împotriva Rusiei, ci doar ar salva de la moarte un număr mare de persoane din rândul populației ucrainene.
Desigur, o decizie în acest sens aparține Președintelui României și Consiliului Suprem de Apărare a Țării și ar trebui să vizeze un lot atent calibrat de rachete, nu diminuarea arhitecturii de apărare antiaeriană a țării, fiind condiționată de o evaluare profesionistă privind nivelul minim necesar de pregătire pentru apărarea națională și pentru îndeplinirea obligațiilor asumate în cadrul NATO. Un astfel de transfer poate fi organizat astfel încât România să fie ulterior reaprovizionată. Printre mecanismele posibile se numără compensarea de către aliați, accelerarea livrărilor aferente contractelor existente, achiziții comune la nivel european sau înlocuirea interceptoarelor prin mecanismele logistice ale NATO.
Și argumentul umanitar este în egală măsură valabil. Un număr redus de rachete interceptoare transferate de România Ucrainei poate face diferența dintre distrugerea unei rachete balistice rusești în zbor și lovirea în plin a unui bloc de locuințe sau dispariția unei familii numeroase, așa cum s-a întâmplat deja.
Momentul este propice și din perspectiva intereselor imediate de apărare ale României, în sensul că vulnerabilitatea flagrantă cu care ne confruntăm în prezent este generată tocmai de dronele rusești ajunse în spațiul aerian al țării, pentru care dispunem de o capacitate limitată de contracarare. Exemplele recente au demonstrat că interceptarea acestora cu avioanele de vânătoare poate fi realizată cu succes, dar numai în afara zonelor locuite. Soluția optimă este una și aceeași cu soluția aflată la îndemână: transferul de tehnologie și de expertiză dinspre Ucraina, spre România, cât mai curând posibil. În prezent, armata ucraineană are cea mai avansată capabilitate de luptă împotriva dronelor, având la dispoziție propriile drone cu care reușește să blocheze mare parte din atacurile rusești întreprinse cu Shahed și alte tipuri de drone. O negociere pragmatică și rapidă poate să conducă la un schimb reciproc necesar, în care România să ofere Ucrainei un număr limitat de interceptoare balistice, iar Ucraina să ofere României o cantitate echivalentă de drone, împreună cu expertiza dobândită în condiții reale de luptă. Pentru ambele țări, acest schimb în sistem barter ar conduce la eliminarea vulnerabilității critice cu care se confruntă fiecare și ar fi un gest politic de o importanță decisivă în evoluția ulterioară a relațiilor bilaterale.
Iulian Mareș
Bibliografie:
* The New Voice of Ukraine — Rusia a lansat un număr record de 376 de rachete asupra Ucrainei în luna iulie — AFP
https://english.nv.ua/russian-war/russia-launched-record-376-missiles-at-ukraine-in-july-afp-50629160.html
* Ukrainska Pravda — Hipersonică sau cvasi-balistică? Cum terorizează Kievul rachetele Zircon ale Rusiei
https://www.pravda.com.ua/eng/articles/2026/06/28/8041466/
* Ukrainska Pravda — Ritmul înaintării armatei ruse a scăzut de patru ori, afirmă un înalt oficial NATO
https://www.pravda.com.ua/eng/news/2026/07/07/8042876/
* The Kyiv Independent — Ucraina a redus la jumătate ritmul înaintării Rusiei în prima jumătate a anului 2026, afirmă Syrskyi
https://kyivindependent.com/syrskyi-says-ukraine-halved-russias-rate-of-advance-in-first-half-of-2026/
* LIGA.net — Reuters: Ucraina s-a confruntat cu o penurie de trei săptămâni de rachete pentru aeronavele F-16
https://news.liga.net/en/politics/news/reuters-ukraine-had-a-three-week-shortage-of-missiles-for-f-16-aircraft-in-2025
* RBC-Ukraine — Detalii despre atacul cu rachetă al Rusiei care a ucis membrii unei familii numeroase în apropiere de Krivoi Rog
https://www.rbc.ua/rus/news/rosiyska-raketa-vbila-bagatoditnu-rodinu-1785403235.html
* Ministerul Apărării al Ucrainei — Estimările oficiale zilnice privind pierderile de luptă ale Rusiei (exemplu: 28 iulie 2026)
https://mod.gov.ua/en/news/total-russian-combat-losses-in-ukraine-as-of-july-28-2026
* Associated Press — Atacurile rusești asupra Ucrainei au ucis 10 persoane, iar NATO a ridicat avioane de luptă după ce o rachetă a căzut în Polonia
https://apnews.com/article/63ab11e0ebe6a9aefdb547fe442bef3f
* Associated Press — România doboară drone rătăcite provenite din războiul din Ucraina, într-o schimbare de strategie
https://apnews.com/article/romania-europe-russia-ukraine-war-drones-nato-ee9775ba338f5408bfa9ab3cb5f2ad1d
* Associated Press — Rusia lovește Kievul cu rachete balistice și drone, în timp ce Ucraina solicită sisteme Patriot suplimentare
https://apnews.com/article/eb62397d10bca2d6db4269a3bcfc9dc6
* Axios — Zelenski: Ucraina are nevoie de interceptori de rachete pentru a preveni un dezastru în această iarnă
https://www.axios.com/2026/07/29/zelensky-axios-interview-putin-iran-war
* Business Insider — NATO afirmă că o rachetă rusească s-a prăbușit în Polonia, în timp ce avioanele ucrainene încercau să intercepteze amenințări în apropierea frontierei
https://www.businessinsider.com/russia-missile-poland-ukraine-defense-officials-2026-7
* Center for Strategic and International Studies (CSIS) — Războiul Rusia–Ucraina în 10 grafice
https://www.csis.org/analysis/russia-ukraine-war-10-charts
* Reuters — Rusia bombardează Kievul, în timp ce Ucraina solicită interceptori Patriot
https://www.reuters.com/business/aerospace-defense/russia-pounds-kyiv-with-missiles-2026-07-31/
* Reuters — Premierul Donald Tusk afirmă că o rachetă rusească pare să fi căzut în estul Poloniei
https://www.reuters.com/world/europe/polish-police-find-crater-debris-unidentified-object-russia-strikes-ukraine-2026-07-30/
* Reuters — Zelenski afirmă că Rusia a utilizat o rachetă nord-coreeană într-un atac mortal asupra unui sat ucrainean
https://www.reuters.com/world/asia-pacific/russia-likely-used-nkorean-missile-deadly-ukraine-strike-first-time-this-year-2026-07-30/
* Reuters — Avioanele F-16 ale Ucrainei au rămas timp de câteva săptămâni fără rachete de fabricație americană
https://www.reuters.com/business/aerospace-defense/ukraines-f-16-jets-were-starved-us-made-missiles-weeks-2026-03-05/
* Reuters — Ucraina și aliații săi au constituit o coaliție pentru combaterea amenințării reprezentate de rachetele balistice rusești
https://www.reuters.com/business/aerospace-defense/allies-muster-more-air-defence-aid-ukraine-battlefield-momentum-shifts-2026-07-13/
* Deutsche Welle — Zelenski afirmă că deficitul de rachete Patriot costă vieți omenești
https://www.dw.com/en/ukraine-zelenskyy-says-patriot-missile-shortage-costs-lives/a-78198568
* The Guardian — Informare privind războiul din Ucraina: atacul cu rachete asupra Kievului și deficitul de sisteme de apărare antiaeriană
https://www.theguardian.com/world/2026/aug/01/ukraine-war-briefing-missile-attack-on-kyiv-kills-at-least-three-as-zelenskyy-pushes-to-use-starlink-for-attacks-in-russia
* AGERPRES — Președintele Dan despre sprijinul militar acordat de România Ucrainei
https://agerpres.ro/english/2026/07/15/president-dan-on-aid-provided-to-ukraine-it-has-military-component-sometimes-it-s-better-to-keep-it—1576529
* Le Monde — Prăbușirea unei drone rusești în România și căutarea de către NATO a unor sisteme de apărare antiaeriană adaptate
https://www.lemonde.fr/en/international/article/2026/05/29/russian-drone-crash-in-romania-nato-still-seeks-defense-systems-adapted-to-drone-incursions_6753950_4.html
* The Moscow Times / AFP — Rusia a lansat în iulie un număr record de rachete împotriva Ucrainei
https://www.themoscowtimes.com/2026/08/01/russia-fired-record-number-of-missiles-at-ukraine-in-july-afp-analysis-a93394
Notă: Articolul utilizează estimarea Institute for the Study of War (ISW) potrivit căreia forțele ruse au avansat 37,85 km² în luna iulie 2026, precum și estimarea Statului Major General al Ucrainei privind 42.860 de militari ruși scoși din luptă în aceeași perioadă. Această din urmă cifră reprezintă o estimare oficială ucraineană și trebuie atribuită ca atare.
| Știri BVB