“Miniştrii sunt invitaţi să împărtăşească evaluarea lor privind recentele evoluţii de pe pieţele energiei, identificând zonele unde o coordonare mai puternică la nivelul UE ar putea fi necesară, indicând ce măsuri concrete ar putea fi adoptate pentru a rezolva dificultăţile de pe piaţa gazelor şi a petrolului într-un mod coordonat. Rămâne importantă evitarea răspunsurilor naţionale necoordonate şi fragmentate şi semnalelor perturbatoare către piaţă”, se arată în documentul consultat de Reuters.
Oficialii UE consideră că miniştrii ar trebui să-şi concentreze eforturile pe umplerea capacităţilor de stocare a gazelor pentru următoarea iarnă şi stabilizarea pieţelor produselor petroliere şi asigurarea aprovizionării.
UE susţine că aprovizionarea cu petrol şi gaze rămâne sigură pe termen scurt deoarece principalii furnizori ai blocului comunitar sunt Norvegia şi Statele Unite şi mai puţin producătorii afectaţi direct de loviturile aeriene şi problemele facilităţilor energetice din Orientul Mijlociu. Dar Europa vede cu îngrijorare o înăsprire a aprovizionării globale cu anumite produse, în special motorină şi kerosen.
Şeful Shell, Wael Sawan, avertiza săptămâna trecută că Europa s-ar putea confrunta cu un deficit de energie până în aprilie, cele mai afectate fiind benzina, motorina şi kerosenul.
Reuniunea miniştrilor Energiei din Uniunea Europeană va avea loc la ora 13:00 GMT, în sistem videoconferinţă.
Vineri a avut loc la Bruxelles întâlnirea miniştrilor de Finanţe din Uniunea Europeană pe tema creşterii preţului energiei.
Dependenţa semnificativă a Europei de importurile de energie a lăsat continentul expus majorării preţurilor de la izbucnirea conflictului din Orientul Mijlociu. Iranul a blocat efectiv Strâmtoarea Ormuz, o cale navigabilă îngustă între Iran şi Oman, întrerupând astfel o cincime din aprovizionarea mondială cu petrol şi gaze naturale lichefiate, în cea mai gravă perturbare înregistrată până acum.
Preţurile gazelor în Europa au crescut cu peste 70% de când au început atacurile SUA şi Israelului, în 28 februarie.
Economia UE se confruntă cu riscul stagflaţiei, ca rezultat al creşterii preţurilor energiei, în urma războiului din Iran, a afirmat comisarul european pentru economie, Valdis Dombrovskis.
“Perspectivele sunt umbrite de incertitudinile profunde, dar este clar că ne confruntăm cu riscul şocului stagflaţiei, cu alte cuvinte, o situaţie în care creşterea economică mai lentă coincide cu o inflaţie mai ridicată”, a declarat Dombrovskis, după reuniunea miniştrilor de Finanţe din Uniunea Europeană pe tema creşterii preţului energiei.
“Acesta este cazul chiar şi dacă perturbările în aprovizionarea cu energie vor fi de scurtă durată. Într-un astfel de scenariu, analizele noastre sugerează că avansul economiei UE în 2026 ar putea fi cu aproximativ 0,4 puncte procentuale mai scăzut decât nivelul din previziunile de toamnă, iar inflaţia ar putea fi cu până la un punct procentual mai ridicată”, a avertizat oficialul.
Comisia previziona în noiembrie că PIB-ul UE va înregistra o creştere de 1,4% în 2026 şi 1,5% în 2027, în timp ce zona euro ar urma să înregistreze o expansiune de 1,2% anul acesta şi de 1,4% anul viitor. Inflaţia în zona euro ar urma să se situeze la 2% în 2026, în linie cu ţinta BCE pe termen mediu.
“Dacă perturbările în aprovizionarea cu energie vor fi de lungă durată şi mai substanţiale, consecinţele negative la adresa evoluţiei economiei vor fi mai accentuate. Creşterea ar putea fi cu aproximativ 0,6 puncte procentuale mai scăzută atât în 2026 cât şi în 2027”, a afirmat Dombrovskis.
| Știri BVB