În condițiile în care sectorul clădirilor este responsabil pentru aproape jumătate din consumul de energie al Uniunii Europene, Directiva privind Performanța Energetică a Clădirilor reprezintă un text cheie pentru atingerea obiectivelor climatice asumate la nivel național și regional, a declarat Valérie Plainemaison, Secretar general EFIEES.
Îndeplinirea obiectivelor pe termen lung, privind atingerea neutralității climatice a sectorului clădirilor până în anul 2050, sunt completate de beneficii importante pe termen scurt. Costurile aferente utilizării clădirilor performante energetic sunt mult mai scăzute, generându-se economii la plata facturilor de energie. Renovarea energetică a clădirilor contribuie și la combaterea sărăciei energetice, iar EPBD prevede, în acest sens, obligativitatea statelor membre UE de a susține gospodăriile vulnerabile prin scheme de finanțare dedicate, a declarat Bogdan Atanasiu, reprezentantul Comisiei Europene.
Cele mai importante schimbări introduse de revizuirea Directivei privind Performanța Energetică a Clădirilor sunt, din perspectiva lui Mihnea Cătuți, Head of Research, Energy Policy Group: trecerea de la standardul nZEB (clădire cu consum de energie aproape zero) la ZEB (clădire cu emisii zero), clasificarea energetică a clădirilor și măsurile prevăzute pentru renovarea clădirilor cu cele mai scăzute performanțe, precum și prevederile legate de emisiile de carbon încorporate, esențiale pentru decarbonizarea fondului imobiliar.
În urma adoptării oficiale a EPBD revizuite, România va trebui să transpună noile reglementări la nivelul legislației naționale și să stabilească ținte intermediare clare, care să asigure obținerea unui parc imobiliar neutru climatic până în anul 2050. EPBD introduce instrumente specifice care au rolul de a susține renovarea energetică aprofundată, în etape, a fondului de clădiri existente, cu luarea în calcul a amprentei de carbon pe durata întregului ciclu de viață al acestora.
Oana Özmen, Secretar al Comisiei pentru Industrii și Servicii din Camera Deputaților, a declarat că Parlamentul a început deja procesul de armonizare a legislației românești cu noile reglementări stabilite prin revizuirea EPBD. Proiectul legislativ, care vizează modificarea Legii 372/2005, va introduce cerințele minime de performanță energetică în baza cărora vor fi emise pașapoartele de renovare ale clădirilor. Acestea sunt esențiale pentru a avea o imagine corectă asupra performanțelor atinse în urma renovării, din perspectiva consumului de energie și a emisiilor de carbon.
România are un stoc semnificativ de clădiri vechi, ineficiente energetic, care au nevoie de renovare aprofundată. Soluțiile oferite de sectorul construcțiilor vor avea o contribuție importantă la scăderea consumului de energie și a emisiilor operaționale, generate de utilizarea clădirilor, dar și la îmbunătățirea condițiilor oferite ocupanților, prin creșterea calității aerului interior, asigurarea unei temperaturi constante, confortabile și a unui nivel de zgomot redus, datorită materialelor performante folosite pentru izolarea termică și acustică.
Calitatea vieții oamenilor este cel mai important motivator al adresării fondului de clădiri, în opinia lui Adrian Joyce, Directorul Renovate Europe. Principalele beneficii ale clădirilor eficiente energetic corespund celor trei piloni ai sustenabilității: social, mediu și economic. Pe plan social, protejează sănătatea utilizatorilor și oferă confortul necesar desfășurării activității în cele mai bune condiții. Protecția mediului este realizată prin reducerea risipei de energie și a poluării, iar prin crearea de noi locuri de muncă în sectorul construcțiilor, este susținută prosperitatea economică la nivel local.
Administrațiile locale beneficiază de fonduri destinate eficientizării energetice a clădirilor, alocate prin programe structurale, în special prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). A devenit vizibilă tendința autorităților de a se concentra pe clădirile publice, spitale și unități de învățământ, apreciază Cătălin Lungu, președintele OAER, dar va fi foarte importantă menținerea unui ritm susținut și monitorizarea lucrărilor, pentru a obține rezultatele așteptate: economii de energie și reducerea emisiilor de dioxid de carbon.
“Trăim într-o țară dominată de un oarecare spirit de conservatorism, o țară care se bazează pe cazuri de bune practici, adică avem nevoie să vedem că se poate”,a menționat Alexandru Mureșan, CEO Renergia, vorbind despre importanța exemplelor oferite de renovările la standard nZEB ale unităților de învățământ din sistemul public, prin programul România Eficientă, pentru autoritățile administrațiilor locale.
România Eficientă va continua renovarea energetică a școlilor din sistemul public românesc, a declarat Radu Dudău, președintele Energy Policy Group și coordonatorul programului. Acesta a anunțat și o nouă premieră: România Eficientă va derula în paralel două proiecte de reabilitare energetică la standard nZEB, iar planul ambițios este ca lucrările necesare pentru creșterea performanței energetice a clădirilor școlare selectate să fie finalizate în cursul acestui an.
| Știri BVB